Judeţul Maramureş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![]() |
|
---|---|
Regiune: | Maramureş |
Reşedinţa: | Baia Mare |
Populaţie: •Total 2002: •Densitate: |
Locul 16 510.110 loc. 81 loc/km² |
Suprafaţă: •Total: |
Locul 15 6.304 km² |
Abreviere: | MM |
Prefix Telefonic: | (+40) x62 (1) |
Consiliul Judeţean: •Preşedinte •Adresa web |
Marinel Kovacs C.J. Maramureş |
Prefectura: •Prefect •Adresa web |
Böndi Gyöngyike Prefectura Maramureş |
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3. |
Maramureş este un judeţ în regiunea Transilvania din România.
Cuprins |
[modifică] Lista oraşelor din judeţul Maramureş
- Baia Mare
- Sighetu Marmaţiei
- Borşa
- Vişeu de Sus
- Baia Sprie
- Târgu Lăpuş
- Seini
- Cavnic
- Ulmeni, Maramureş
- Săliştea de Sus
[modifică] Istoric
În perioada interbelică reşedinţa judeţului a fost oraşul Sighet. Judeţul avea în 1930 o populaţie de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% români, 20,9% evrei, 11,9% ucrainieni, 6,9% maghiari, 2% germani ş.a. Baia Mare a făcut parte succesiv din comitatul Sătmar şi din judeţul Satu-Mare (interbelic).
Pentru amănunte:
[modifică] Descriere geografică
Judeţul Maramureş este situat în partea de nord a tării, fiind delimitat de judeţele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, având o suprafată de 6.215 km2 (2,6% din suprafaţa ţării) şi un relief variat ca morfologie si complex din punc de vedere geologic.
Zona montană apartinând Carpaţilor Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podişuri şi piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci şi terase) restul de 27% din suprafaţa judeţului. Principalele unităţi montane sunt: Munţii Rodnei (cei mai înalţi), Munţii Maramureşului şi lanţul vulcanic Igniş-Gutâi-Ţibleş.
Reţeaua hidrografică este reprezentată de principalele răuri: Tisa, Vişeu, Iza, Lăpuş şi Someş.
[modifică] Vegetaţie şi faună
Vegetaţia şi fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în functie de altitudine, unele avand caracter endemic munţilor Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcţie de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniş de cocoşul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoşul de munte, ursul brun, cerbul carpatin şi altele. In râurile de munte, Tisa, Vişeu, Ruscova şi Vaser, alături de păstrav şi lipan trăieşte cea mai valoroasa specie de salmonide, lostriţa.
Datorită acestor bogăţii naturale, în judetul Maramureş au fost declarate prin Decretul 204/1997 şi H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervaţii naturale de interes naţional, iar Rezervaţia naturală Pietrosul Mare este inclusă în rândul Rezervaţiilor Biosferei alături de Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat.
[modifică] Populaţia
Evoluţia demografică
[modifică] Stema judeţului
Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.
Descrierea stemei: Stema judeţului Maramureş se compune dintr-un scut tăiat; în dreapta părţii superioare se află un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roză din acelaşi metal, iar în stânga, de o semilună de argint, conturnată; în stânga părţii superioare este reprezentată o capră neagră stând pe piscul unui munte de argint, care are conturat, în centru, intrarea într-o mină; muntele este flancat de doi brazi naturali; în partea inferioară, pe câmp de azur, se află o biserică din lemn, de aur, văzută din faţă, cu acoperiş în două ape, fiecare nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei braţe orizontale şi a cărei turlă se înalţă până la mijlocul câmpului superior.
Semnificaţia elementelor însumate: Capul de zimbru, vechi simbol maramureşan, aminteşte de legenda descălecatului, plecarea lui Dragoş şi Bogdan I din Maramureş pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagră şi brazii evocă relieful şi principalele bogăţii naturale ale zonei. Intrarea în mină face aluzie la industria extractivă care a avut o importantă pondere în economia judeţului. Biserica din lemn atestă faptul că în acest judeţ se păstrează cel mai mare număr de monumente de acest fel din ţară.
[modifică] Atracţii turistice
- Biserici de lemn din Maramureş
- Cimitirul Vesel din Săpânţa
- Mănăstirea Sfânta Ana din Rohia: sit internet
[modifică] Vezi şi
[modifică] Linkuri externe
Alba | Arad | Argeş | Bacău | Bihor | Bistriţa-Năsăud | Botoşani | Braşov | Brăila | Buzău | Caraş-Severin | Călăraşi | Cluj | Constanţa | Covasna | Dâmboviţa | Dolj | Galaţi | Giurgiu | Gorj | Harghita | Hunedoara | Ialomiţa | Iaşi | Ilfov | Maramureş | Mehedinţi | Mureş | Neamţ | Olt | Prahova | Satu Mare | Sălaj | Sibiu | Suceava | Teleorman | Timiş | Tulcea | Vaslui | Vâlcea | Vrancea