Galicia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comunidad Autónoma de Galicia
Comunidade Autónoma de Galiza^[1]

Informaţii
Ţară:	Spania
Capitală:	Santiago de Compostela
Suprafaţă:	29.574 km²
Populaţie:  •În 2005:  •Densitate:	Locul 5 2.737.370 loc. 92,36 loc/km²
Preşedinte	Emilio Pérez Touriño
ISO 3166-2	GA
Web:	http://www.xunta.es/
Provincii:	La Coruña, Lugo, Orense, Pontevedra
Hartă
Nota: [1] în galiciană

Galicia (galiciană: Galicia sau Galiza, spaniolă: Galicia) este o comunitate autonomă în nord-vestul Spaniei.

Din punct de vedere istoric, Galicia este urmaşul Gallaecia Romana care includea şi părţi din Castilia de vest din zilele noastre şi Portugalia. Limbile oficiale ale comunităţii autonome sunt galiciană, sau galego (în spaniolă gallego) şi castelană. Spaniolă sau castelană este vorbită ca şi prima limbă de către tineretul urban, în timp ce Galego este des prima limbă pentru populaţia îmbătrânită rurală. Ambele limbi au statut oficial şi sunt predate în şcoli. Chiar dacă nu toată populaţia vorbeşte Galego (în A Coruña doar 72%), majoritatea o înţeleg (în Ourense 95%). Potrivit unui recensământ IGE din mai puţin de 40% pot să-şi să scrie în limba lor. Galiciana este des considerată ca şi un dialect al portughezei. De fapt, din punctul de vedere strict lingvistic, galiciană, portugheză şi braziliană sunt trei codialecte. Astazi sunt două tendinţe în Galicia în domeniul normei ortografice: cea care urmăreşte ortografia spaniolă (oficială) şi cea istorică, comună cu altele variante de portugheză (sau galiciană-portugheză).

Principalele oraşe sunt Vigo, A Coruña, Pontevedra, Lugo, Ferrol, Ourense şi Santiago de Compostela, capitala. Galicia este divizată în patru provincii: A Coruña, Ourense, Pontevedra şi Lugo.

Din punct de vedere geografic, cea mai importantă funcţie a Galiciei este prezenţa a multe spaţii în formă de fiord pe coasta de nord şi de vest. Acestea sunt numite rias şi sunt divizate în Rias Altas şi Rias Baixas. Mare parte din populaţie locuieşte lângă Rias Baixas, unde se află mai multe centre urbane ca Vigo şi Pontevedra. Rias sunt importante pentru pescuit, transformând coasta Galiciei în una dintre cele mai importante zone de pescuit din lume. Peisajul spectacular al coastei şi multele plaje atrag un număr mare de turişti.

Înăuntrul regiunii este mai puţin populat. Oraşele sunt puţine şi depărtate unul faşă de celălalt (Ourense, Lugo, Verín, Monforte de Lemos, A Rua), dar există multe sate. Terenul este format dintr-un lanţ de munţi joşi, traversate de râuri mici care nu sunt navigabile, dar care produc putere hidroelectrică. De fapt, Galicia are atât de multe râuri mici de a fost numită "ţara celor 1000 de râuri." Cele mai importante râuri sunt Miño şi Sil, care are un canion spectacular. Munţii din Galicia nu sunt înalţi dar servesc la izolare populaţiei rurale şi descurajarea dezvoltării interiorului. Cel mai înalt munte este Trevinca (2000 m) aproape de graniţa estică cu León.

Galicia este o comunitate a contrastului economic. În timp ce coasta de vest, cu marile sale aglomerări urbane,şi cu indutriile sale de pescuit şi de producţie, este prosperă şi creşte în populaţie, hinterlandu-ul rural--provinciile Ourense şi Lugo--suferă de defecte de vârstă, populaţie necalificată şi terenuri mici, inviabile numite minifundios.

Locuitorii Galiciei sunt denumiţi galegos (spaniolă "gallegos"). Imigraţia galiciană s-a dezvoltat mult spre America de Sud, în special în Brazilia şi Argentina, astfel că astăzi oricine care este blond şi deschis la culoarea pielii este numit "galego". În ţările vorbitoare de spaniolă din America Latină, spanioli sunt câteodată numiţi gallegos, şi sunt făcute glume pe seama lor.

Patrimoniul celtic al Galiciei este des celebrat, mai ales în literatura galiciană. De fapt, numele Galicia vine de la numele tribului celtic antic care s-a aşezat aici, Gallaeci.

	Comunităţile autonome ale Spaniei
Andaluzia · Aragon · Asturias · Insulele Baleare · Ţara Bascilor · Insulele Canare · Cantabria · Castilia-La Mancha · Castilia-Leon · Catalonia · Extremadura · Galicia · La Rioja · Madrid · Murcia · Navarra · Valencia
Oraşe autonome: | Plaza de soberanía:
Ceuta · Melilla | Islas Chafarinas · Peñón de Alhucemas · Peñón de Vélez de la Gomera