Catalonia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
  |
|
|---|---|
| Informaţii | |
| Ţară: | Spania |
| Capitală: | Barcelona |
| Suprafaţă: | 32.114 km² |
| Populaţie: •În 2005: •Densitate: |
Locul 2 7.083.618 loc. 220,57 loc/km² |
| Preşedinte | José Montilla Aguilera |
| ISO 3166-2 | CT |
| Web: | http://www.gencat.cat/ |
| Provincii: | Barcelona, Girona, Lleida, Tarragona |
| Hartă | |
 |
|
| Nota: [1] în catalană [2] în araneză |
|
Catalonia (catalană: Catalunya, spaniolă: Cataluña, franceză: Catalogne) este o regiune din Spania pe care este răspândită limba catalană, delimitată de regiunea autonomă spaniolă (comunitat autònoma) cu acelaşi nume din nord-estul statului spaniol. Acoperă o suprafaţă de 31.950 km² cu o populaţie de 6,3 milioane, şi cu capitala la Barcelona.
Constituie nucleul original şi cel mai important şi mai extins teritoriu al limbii şi culturii catalane. Regiunea istorică Catalonia include Catalonia de Nord (catalană: Catalunya Nord), o provincie a Franţei din 1659. Regiunea vecină, Valencia, (catalană: València), Insulele Baleare (catalană: Illes Balears), Andorra, şi zona adiacentă Aragon (referită informal ca la Franja de Ponent) sunt asociate cu istoria şi lingvistica Cataloniei. Întreaga zonă este denumită de obicei ca Ţările Catalane (catalană: "Països Catalans").
Termenul Catalonia este, oricum, câteodată folosit de catalani pentru întreaga zonă vorbitoare de catalană. Atunci Catalonia este denumită în mod obişnuit Principatul (catalană: "el Principat") sau Catalonia strictă (catalană: "la Catalunya estricta"). Această terminologie, este folosită însă doar la nivel marginal.
Numele oficial al guvernului catalan (incluzând consiliul, parlamentul şi preşedintele) este Generalitat de Catalunya. Unii oameni folosesc acest termen când se referă doar la consiliu, de parcă ar fi acelaşi lucru cu cabinetul - oricum, Generalitat de Catalunya este sistemul (autonom) de guvernământ, la fel ca şi cum Republica Portugheză este sistemul (independent) porughez de guvernământ. Regiunea a cerut des autonomia şi de exemplu propria sa forţă de poliţie, Mossos d'Esquadra, este condusă direct de Guardia Civil şi Policia Nacional, condusă de guvernul spaniol.
Spre deosebire de Ţara Bascilor (comunităţiile autonome Navarra şi Pais Vasco), nu are un sistem fiscal propriu, de aceea suţinerea economică a administraţiei regionale depinde aproape în totalitate de bugetele guvernamentale spaniole.
De asemenea Catalonia este divizată în o serie de "comarques" (ceva aemănător judeţelor).
Divizarea administrativă spaniolă include 4 provincii aflate pe teritoriul Cataloniei: Barcelona, Girona, Lleida, Tarragona.
Un membru din autonomie fuse Francesc Cambó.
[modifică] Geografie
Regiunea autonomă spaniolă a Cataloniei are graniţă cu Valencia la sud, Aragon la vest, Franţa şi Andorra la nord şi Marea Mediterană la est şi la sud-est.
Munţi:
- Pirinei si Catalani: Val d'Aran în partea de nord, Pica d'Estats 3141 m., Puigmal 2911 m., depresiunea Cerdanya, pasul Perthus (în apropriere de drumul din timpurile Imperiul Roman romane).
- Munţi de pe litoralul catalan: Montseny, Montserrat (munte)|Montserrat, Montsant.
- Sistem iberic: Maestrat.
Râuri principale:
- Fluvià
- Ter
- Llobregat
- Foix
- Francolí
- Gaià
- Ebre şi afluenţii săi: Noguera, Segre, Valira.
[modifică] Locuri din patrimoniul mondial UNESCO în Catalonia
- Ansamblul arheologic de la Tarraco, Tarragona
- Bisericile în stil Romanesque catalane în Vall de Boí
- Parc Güell, Barcelona
- Palau Güell, Barcelona
- Casa Milà, Barcelona
- Mănăstirea Poblet, Poblet, provincia Tarragona
- Palau de la Música Catalana, Barcelona
- Spitalul Sant Pau, Barcelona
Vezi şi:
- Catalani celebri
- Bucătăria catalană
[modifică] Tradiţii
Festivalurile şi tradiţiile din Catalonia unifică societatea catalană şi ajută în apariţia unui caracter particular. Printre cele mai importante festivităţi se află correfocs, în care "dracii" se joacă cu foc şi cu oamenii. Aceşti draci nu sunt încarnarea răului; ei sunt festivi, dansând pe sunetul tamburinei şi tradiţionalului oboi, în timp în care îşi lansează artificiile.
Dar poate cele mai spectaculoase dintre festivalurile catalane sunt acelea ale colles castelleres, grupuri de entuziaşti care formează turnuri de oameni impresionante (până la turnuri înalte de nouă oameni). Această tradiţie veche, care acum s-a extins în mare parte din Catalonia, şi care a devenit un adevărat spectacol, sau sport, care atrage mii de catalani. Ale festivităţi important sunt carnavalul din Vilanova i la Geltrú şi Patumul din Berga.
Apoi, există o muzică foarte specială a "cobles", trupa vântului care cântă sardanes. Sardana este un dans dechis, circular, care îşi are originea în regiunea Empordà (nordul ţării la Marea Mediterană şi la Pirinei (catalană Pirineus), care acum este dansat în multe pieţe şi străzi. Orcine se poate alătura dansatorilor.
Imnul Cataloniei este "Els Segadors" (Secerătorii).
 |
Comunităţile autonome ale Spaniei | |
|---|---|---|
|
Andaluzia · Aragon · Asturias · Insulele Baleare · Ţara Bascilor · Insulele Canare · Cantabria · Castilia-La Mancha · Castilia-Leon · Catalonia · Extremadura · Galicia · La Rioja · Madrid · Murcia · Navarra · Valencia |
||
|
Oraşe autonome: | Plaza de soberanía: |
||
|
Ceuta · Melilla | Islas Chafarinas · Peñón de Alhucemas · Peñón de Vélez de la Gomera |
||
