New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Gheţar - Wikipedia

Gheţar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Un gheţar reprezintă o masă enormă de gheaţă persistentă, formată în regiunile polare (gheţar continental ; gheţar de calotă) şi alpine (gheţar alpin), care, sub influenţa gravitaţiei, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante.
Din gheţarii continentali se desprind porţiuni întinse, devenind gheţari plutitori, cunoscuţi sub denumirea de aisberguri.
Formarea sau topirea gheţarilor produce glacioeustatism.

Der Gheţarul-Mendenhall in Alaska
Der Gheţarul-Mendenhall in Alaska

Cuprins

[modifică] Etimologie

Gheţar (lat. glacies = gheaţă) se formează din zăpada căzută în munţii înalţi (peste 3000 m) sau în regiunile reci polare, care se transformă printr-un proces de comprimare a staturilor profunde, comprimare rezultată prin greutatea proprie a masei mari de zăpadă.

[modifică] Formare

Pasterze cu GroßglocknerAustria
Pasterze cu GroßglocknerAustria

Gheţarii se formează în regiuni unde ninge tot timpul anului şi masa mare de zăpadă rezultată nu se poate topi.
Prin acumularea cantităţii mari de zăpadă, se produce un fenomen de transformare (metamorfoză) a zăpezii.
Zăpada proaspăt căzută este afânată cu cristale mici de gheaţă şi goluri mici de aer, straturile mai profunde fiind comprimate de greutatea straturilor superficiale de zăpadă, suferă în decursul anilor o transformare dvenind mai densă cu cristale mai mari de gheaţă (germ.firneis) comprimarea în continuare produce a densificare şi mai accentuată rezultând structura caracteristică a gheţarului, care sub acţiunea greutăţii sale se va deplasa determinând fisuri sau crăpături profunde în masa gheţarului.
Forma topografică a reliefului determină viteza de deplasare şi forma gheţarului, astfel apare aşanumită limbă.
Materialele ca fragmente de roci transportate sunt numite morene.
Gheţarul la suprafaţă este supus fenomenelor de topire şi reîngheţare, spre deosebire de munţii înalţi, în zonele polare ca Alasca unde procesul de topire este foarte redus se formează gheţari uriaşi.
Procesul de încălzire a climei pământului a contribuit mult la reducerea gheţarilor.

[modifică] Caracterisici

Buarbreen, limba gheţarului Folgefonna, Norvegia, are nuanţe albătrui
Buarbreen, limba gheţarului Folgefonna, Norvegia, are nuanţe albătrui

Gheaţa pură a unui gheţar este alcătuită din straturi subţiri de câţiva centimetri de gheaţă find transparentă.
Când cristalele de gheaţă un timp îndelungat nu-şi schimbă poziţia, gheţarul îşi păstrează structura grăunţoasă iniţială.
In cazul lacurilor de exemplu cristalele de gheaţă sunt mai lungi. Densitatea putând avea valoarea până la 0,918 g/cm³, la incluziuni mai numeroase de aer având o densitate mai mică. Pentru comparaţie densitatea pulberii de zăpadă este numai de 0,918 g/cm³.
Prin greutatea proprie va fi intens comprimată, reducându-se golurile cu aer din gheaţă, datorită acestui proces vor cu excepţia culorii albastre fi toate spectrele de culoare a luminii albe absorbite, şi va fi reflectată numai culoarea albastră, determinând culoarea gheţarului.
Fiecare gheţar are o zonă de alimentare acolo unde se acumulează gheaţa, de unde se va deplasa sub formă de limba gheţarului spre văi mai adânci cu o temperatură a aerului mai ridicată unde se topeşte, această zonă fiind numită poarta gheţarului, iar torentul de apă provenit din topire gheţii este numit laptele gheţarului.
In zonele polare gheţarii sunt în alte condiţii climatice, aici gheţarii se întind până la ţărmul mării unde i-au nştere iceberguri prin ruperea şi luarea de curenţii marini unor blocuri mari de gheaţă.

[modifică] Forme de gheţari

Gheţar într-o vale se pot vedea moreenele din gheţarul Grosser Aletschgletscher)
Gheţar într-o vale se pot vedea moreenele din gheţarul Grosser Aletschgletscher)
Gheţar in Antarctica
Gheţar in Antarctica
Grímsvötn in Vatnajökull, un gheţar sub formă de platou Islanda
Grímsvötn in Vatnajökull, un gheţar sub formă de platou Islanda

După modul şi locul de formare se disting mai multe tipuri:

  • Gheţar-Kar de dimensiuni mici care se formează în văi ferite de soare, având limba gheţarului evidentă, neputând-se delimita clar de Gheţarii-Vale.
  • Gheţar de Vale sunt gheţari mai mari prin acţiunea forţei de gravitaţie care se pot deplasa aval având o masă mai mare, viteza de curgere fiind mai mare vara.(ex. Aletschgletscher) fiind cel mai lung gheţar 23,6 km (2002) din Munţii Alpi, Elveţia.
  • Gheţar de coastă
  • Gheţar-suspendat sunt gheţari care atârnă suspendat pe marginea unui platou stâncos, sunt rari.
  • In Munţii Alpi apare fenomenul de fluvii de gheaţă care prin supraproducţi, gheaţa depăşeste flncurile văii.
  • Gheţar-calotă sunt cei mai mari gheţari de pe glob calota glaciară având o suprafaţă de peste 50.000 km², acoperind complet sub gheaţă relieful regiunii, se află în regiunile polare. Din aceşti gheţari se desprind în mare iceberguri.

[modifică] Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Gheţar
Wikţionar
Caută Gheţar în Wikţionar, dicţionarul liber.


Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu