Iuliu Hossu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
![]() |
|
Afiliere religioasă | Episcop român unit cu Roma |
Funcţia episcopală | |
Sediul | Cluj |
Titlul | Episcop de Cluj-Gherla |
Formulă de adresare | Eminenţa Voastră Preasfinţia Voastră |
Perioada | 1917 - 1970 |
Predecesor | Vasile Hossu |
Succesor | George Guţiu |
Cariera religioasă | |
Hirotonire preot | 27 martie 1910 (Roma) |
Hirotonire episcopală | 3 martie 1917 |
Titluri precedente | Episcopia de Gherla (până în 1930) |
Alte funcţii | Cardinal in pectore (1969) |
Date personale | |
Data naşterii | 30 ianuarie 1885 |
Locul naşterii | Milaş, Judeţul Bistriţa-Năsăud |
Data morţii | 28 mai 1970 |
Locul morţii | Bucureşti |
Iuliu Cardinal Hossu (n. 30 ianuarie 1885, Milaş, comitatul Bistriţa-Năsăud, d. 28 mai 1970, Bucureşti), episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, deţinut politic, cardinal.
Iuliu Hossu s-a născut în comuna Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud din părinţii Ioan, preot, şi Victoria.
În 1904 şi-a început studiile teologice, fiind trimis în scurt timp la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 este promovat doctor în Filosofie, iar în 1910 doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, este hirotonit preot de episcopul Vasile Hossu.
Întors în ţară, a activat la Lugoj pe rând ca protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi vicar şi secretar episcopesc. La 3 martie 1917 a fost numit episcop în scaunul Episcopiei Gherla, rămas vacant, numirea găsindu-l preot militar. La 1 decembrie 1918, episcopul Iuliu Hossu a fost cel care a dat citire Declaraţiei de la Alba Iulia.
În anul 1924 Episcopia de Gherla a primit, cu titlu de donaţie din partea Sfântului Scaun, biserica franciscană "Schimbarea la Faţă" din Cluj. Dispunând de un astfel de edificiu reprezentativ, ridicat la rangul de catedrală, centrul Episcopiei de Gherla a fost mutat în oraşul Cluj, numele instituţiei devenind Episcopia de Cluj-Gherla. Catedrala din Gherla a primit statutul de con-catedrală. În vechiul sediu episcopal din Gherla (actualmente muzeu municipal), episcopul Iuliu Hossu a aşezat şcoala greco-catolică de institutori (învăţători), desfiinţată ulterior de autorităţile comuniste. Reşedinţa episcopală a fost mutată la Cluj, în imobilul cumpărat prin efortul episcopului Iuliu Hossu pe strada Moţilor. Tot prin grija sa, Catedrala Schimbarea la Faţă din Cluj a fost prevăzută cu un iconostas. Anii 1940-1944, ani în care Ardealul de Nord s-a aflat sub administraţie maghiară, l-au prins pe Iuliu Hossu la Cluj. Tot acolo s-a aflat şi în perioada de început al regimului comunist (1945-1948).
S-a opus cu eroism mascaradei autointitulatei întoarceri a Bisericii Unite la Biserica Ortodoxă¹. La 28 octombrie. 1948 a fost arestat şi dus la vila patriarhală de la Dragoslavele. Atât autorităţile comuniste cât şi conducerea Bisericii Ortodoxe Române, patriarhul Iustinian Marina personal, i-au propus scaunul de mitropolit al Moldovei, în schimbul renunţării la credinţa catolică. Refuzând trecerea la ortodoxie, a fost transferat mai întâi la Mănăstirea Căldăruşani, iar în 1950 la penitenciarul din Sighet. În 1955 a fost dus la Curtea de Argeş, în 1956 la Mănăstirea Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la sfârşitul vieţii. Aici, s-a consacrat rugăciunii, meditaţiei şi unei munci dificile, în clandestinitate, pentru viitorul Bisericii Greco-Catolice, interzise². La 28 aprilie 1969 a fost creat cardinal in pectore de către Papa Paul al VI-lea pentru că datorită regimului din acea vreme o astfel de titulatură i-ar fi făcut rău. Papa a dezvăluit faptul că episcopul Iuliu Hossu a fost creat cardinal, la scurt timp după decesul său, la 5 martie 1973.
A murit în 28 mai 1970 la Spitalul Colentina din Bucureşti, ultimele lui cuvinte fiind: "Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă". Mormântul său se află în Cimitirul Bellu catolic.
"În timpul liturghiei Recviem, celebrată la Paris, la 17 octombrie 1973, pentru odihna sufletului cardinalului Iuliu Hossu, cardinalul Marty spunea că «forţa Spiritului i-a dat puterea să nu se supună niciodată, să rămână un om în picioare în chiar momentul când mâinile şi picioarele erau legate», că datorită credinţei lui tenace, «el a permis Bisericii Sale să nu moară, ea care este din 1948...o Biserică a Tăcerii.»"³
Este autorul unor tulburătoare Memorii.

[modifică] Note
¹ Sergiu Grossu, Calvarul României Creştine, ("Convorbiri Literare & ABC DAVA, 1992), p. 36.
² op. cit., p. 36.
³ ibidem
[modifică] Bibliografie
- Sergiu Grossu, Calvarul României Creştine, "Convorbiri Literare" & ABC DAVA, 1992.
- Silvestru Augustin Prunduş (editor), "Memoriile Cardinalului Dr. Iuliu Hossu", Cluj, 2003.
- Memoriile Cardinalului Doctor Iuliu Hossu, editura Viaţa Creştină.
[modifică] Legături externe
Predecesor: Vasile Hossu |
Episcop de Cluj-Gherla 21 aprilie 1917 – 28 mai 1970 |
Succesor: George Guţiu |
Mitropoliţi şi episcopi anticomunişti în România | ||
---|---|---|
BRU | Vasile Aftenie | Ioan Bălan | Tit Liviu Chinezu | Ioan Dragomir | Valeriu Traian Frenţiu | Iuliu Hirtea | Iuliu Hossu | Ioan Ploscaru | Alexandru Rusu | Ioan Suciu | Alexandru Todea | | |
BRC | Szilárd Bogdánffy | Adalbert Boroş | Alexandru Cisar | Ioan Duma | Anton Durcovici | Imre Erös | Áron Márton | Augustin Pacha | Johannes Scheffler | Joseph Schubert | |
BOR | Grigorie Leu | Nicodim Munteanu | Visarion Puiu |