Judeţul Botoşani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Judeţul Botoşani**

Regiune:	Moldova
Reşedinţa:	Botoşani
Populaţie: •Total 2002: •Densitate:	Locul 22 425.834 loc. 91 loc/km²
Suprafaţă: •Total:	Locul 29 4.986 km²
Abreviere:	BT
Prefix Telefonic:	(+40) x31 ⁽¹⁾
Consiliul Judeţean: •Preşedinte •Adresa web	Constantin Contac C.J. Botoşani
Prefectura: •Prefect •Adresa web	Cristian Constantin Roman Prefectura Botoşani
⁽¹⁾ Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.

Botoşani este un judeţ în nordul regiunii Moldova din România.

[modifică] Diviziuni administrative

[modifică] Municipii

[modifică] Oraşe

[modifică] Comune

[modifică] Geografie

Aşezare: regiune cuprinsă între Siret şi Prut, în extremitatea de nord - est a ţării, la graniţa cu Ucraina (la nord) şi Republica Moldova (la est). La vest şi sud se învecinează cu judeţele Suceava şi Iaşi;

Suprafaţă: 4986 Km2 (respectiv 2,1 % din teritoriul ţării);

Populaţie: 454023 după recensământul efectuat în anul 2002;

Oraşe: Botoşani - reşedinţa de judeţ cu 115.344 locuitori se înscrie în istoria noastră naţională nu numai cu importante evenimente de profundă semnificaţie pentru trecutul poporului nostru, ci şi cu o inestimabilă contribuţie pe care fiii acestor meleaguri şi-au adus-o la patrimoniul culturii naţionale şi universale. Istoria Botoşaniului începe din vremuri îndepărtate. Numele reşedinţei de judeţ "Botoşani" este menţionat în documente, pentru prima oară, în anul 1439, vechimea sa fiind însă mult mai mare. Din târgul Botoşaniului au purces nenumărate acte şi hrisoave purtând peceţile unor domnitori ca: Petru Rareş, Ştefan Tomşa, Alexandru Lapuşneanu, Eremia Movilă şi alţii. Celelalte oraşe ale judeţului sunt: Darabani, Dorohoi, Săveni.

Relieful: predominant deluros, care deşi nu este prea variat, este un tarâm al frumuseţii blânde, ale unei naturi trainice şi prietenoase, etalând o netulburatş armonie. Unităţile sale sunt: Dealurile Siretului şi Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasă a câmpiei Jijiei, cu coline domoale ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de lânga Prut) şi spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podişului Moldovei, cu înălţimi de 300 m);

Clima: este temperat - continentală, influenţată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul ţării ( 8- 9 0 C), cu precipitaţii variabile , cu ierni sărace în zapadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord - vest şi sud - vest;

Cursurile de apă: au o direcţie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est şi Siret la vest, Başeu şi Jijia în centru, cu afluenţii importanţi: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdează judeţul, determinând crearea artificială a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigaţii, alimentare cu apă, piscicultură. În zona localităţilor Stânca - Costeşti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulări din ţară, cu un volum de 1,5 miliarde mc apă, cu o suprafaţă de 1600 ha şi o lungime de 70 km.

Lacuri: Din mulţimea iazurilor, ce confera o frumuseţe aparte putem aminti: Drăcşani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Başeu), Cal Alb; Hăneşti; Mileanca, Havârna;

[modifică] Populaţia

Evoluţia demografică

[modifică] Edificii culturale

Casa memorială "Mihai Eminescu" - Ipoteşti, (la 8 km de Botoşani), casa în care s-a născut luceafărul poeziei româneşti, genialul Mihai Eminescu (1850 - 1889), care a dat culturii româneşti şi universale o operă de mare valoare artistică;

Casa memorială "George Enescu" din Liveni, casa natală a marelui compozitor, dirijor, pianist şi violonist George Enescu - reface atmosfera primilor ani ai copilăriei sale, oferind vizitatorilor posibilitatea întâlnirii cu primele sale jucării, desene, creaţii muzicale, cu cărţile şi manualele anilor copilăriei şi a primelor sale studii, alături de pianina celor dintâi compoziţii. Totodată, fotografii şi manuscrise întregesc imaginea timpului petrecut de George Enescu la Liveni, în satul natal.

Casa memorială "Nicolae Iorga" - Botoşani, organizată în una din casele în care s-a născut şi a copilărit marele istoric Nicolae Iorga. Două încăperi ale casei sunt afectate unei expoziţii foto - documentare şi unei săli multifuncţionale unde sunt expuse primele ediţii ale operei lui Nicolae Iorga. În altă cameră este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziţionată în ultimii ani. Salonul familiei redă un interior datând din ultimele decenii ale secoluluii trecut;

Muzeul Memorial " George Enescu" - Dorohoi. Sălile expoziţiei de bază ale Muzeului Memorial " George Enescu" din Dorohoi (înfiinţat în anul 1957) oferă vizitatorului un bogat material documentar enescian, constituit din instrumente muzicale, partituri, programe de concert ţinute în ţară şi străinătate, fotografii, cărţi, lucrări de artă contemporane şi postume, redându-l pe marele muzician român;

Muzeul memorial "Octav Onicescu" - Botoşani, înfiinţat în octombrie 1995, adăposteşte piese de mobilier care au aparţinut matematicianului şi filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, cărţi din biblioteca personală, fotografii de familie, decoraţii, redând imaginea unor încăperi intime matematicianului;

Muzeul judeţean (Secţia de etnografie) - Botoşani, clădirea este un valoros monument de arhitectură datând de la sfârşitul secolului al XVIII şi reprezentând casa lui Manolache Iorga, străbunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat şi deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifică cele mai importante elemente ale civilizaţiei rurale a Botoşanilor: principalele ocupaţii(agricultura, creşterea animalelor, vânatoarea, pescuitul, albinăritul), meşteşugurile tradiţionale ( torsul, cusutul, cojocăritul, olăritul), costumul popular, datinile şi obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuinţă readuce în prezent ideea de viaţă tradiţională, prin mobilier, obiecte de uz casnic şi prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouăle încondeiate, covoarele tradiţionale, măştile populare sunt bine reprezentate în acest muzeu.

Muzeul judeţean (Secţia de istorie şi arheologie) - Botoşani, monument istoric a cărui clădire datează din anul 1913 prezintă în cele 17 săli de expoziţie, dispuse la parter şi etaj, cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie pâna în contemporaneitate. Vizitatorul este invitat să descopere vestigii ale civilizaţiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului şi fierului. Sunt expuse unelte şi arme din piatră şlefuită şi os, ceramică pictată, figurine antropomorfe şi zoomorfe, peceţi ce au aparţinut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoabă, etc. Reţine atenţia, în mod deosebit, cel mai vechi adăpost omenesc din Europa de S-E, descoperit la Ripiceni şi reconstituit parţial.

Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Dorohoi. Acest muzeu a luat fiinţă în anul 1953. Clădirea - monument arhitectural în stil baroc, a fost construită în anul 1887. Patrimoniul muzeului cuprinde piese naturalizate din toate grupele sistematice: minerale, plante, moluşte, peşti, păsări, mamifere, păsări exotice (din Africa), etc

Muzeul de Arheologie Săveni. Acest muzeu înfiinţat în anul 1964, cu sălile expoziţiei de bază consacrate arheologiei, prezintă vestigii arheologice descoperite în aşezările şi necropolele de la Ripiceni, Miorcani, Drăguşeni, Hanesti şi Săveni din epoca paleoliticului şi pâna în aceea a marilor migraţii.

Galeriile de arta "Ştefan Luchian" - Botoşani, reprezintă Secţia de Artă a Muzeului Judeţean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botoşănean, patrimoniu ce cuprinde lucrarile artiştilor plastici Ştefan Luchian, Octav Băncilă, precum şi a numeroşi artişti plastici contemporani, lucrările unor renumiţi graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai bună ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onilă şi Dan Covataru sau tapiţeriile create de Cela Neamţu, Aspazia Burduja şi Ileana Balotă;

Teatru de Stat "Mihai Eminescu" - Botoşani; clădirea a fost inaugurată în anul 1914, distrusă parţial în timpul bombardamentelor din anul 1944 şi refacută ulterior în 1958 şi anii '90. Aici activează o talentată echipă de actori a căror evoluţie remarcabilă a fost încununată în anul 2001 cu Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Teatru de la Piatra Neamţ. Sala mare a teatrului găzduieşte numeroase alte activităţi culturale din care cele mai importante sunt concertele simfonice susţinute de Filarmonica de Stat din Botoşani.

Teatrul de Păpuşi "Vasilache" - Botoşani, trupa de actori păpuşari botoşăneni, deosebit de apreciată atât în ţară cât şi în străinătate (laureată a Festivalului Internaţional de Păpuşi de la Silistra - Bulgaria în luna iunie 2001) a adoptat o manieră originală de prezentare a spectacolelor în cadrul manifestărilor publice organizate tot mai des la Botoşani. Reprezentaţiile actorilor păpuşari botoşăneni reprezintă o încântare pentru cei mai devotaţi spectatori: copiii. O dată la doi ani se organizează Gala Internaţională a Recitalurilor Păpuşereşti, care prilejuieşte întâlnirea la Botoşani a celor mai prestigioase colective de actori păpuşari atât din ţară cât şi din străinatate;

Filarmonica de Stat - Botoşani, clădirea filarmonicii denumitî şi vila Ventura a fost construită la sfârşitul secolului XIX în stil neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botoşani este recunoscută şi în afara judeţului, artiştii fiind invitaţi în mod permanent să participe la diferite spectacole în ţară şi străinătate. Filarmonica botoşăneană este principalul organizator al manifestărilor omagiale dedicate lui George Enescu, manifestări care se bucură în fiecare an de prezenţa unor personalităţi din lumea artei şi culturii româneşti;

Ansamblul "Rapsozii Botoşanilor" - Botoşani, instituţie ce numară mai multe decenii de activitate, are în repertoriul său o multitudine de cântece populare moldoveneşti, romanţe, etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezenţa unor artiste remarcabile cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache samd. Artiştii ansamblului sunt recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional prin numeroasele premii câştigate;

Inspectoratul pentru Cultură - Botoşani, este o instituţie care pe plan local şi-a asumat sarcini deosebite legate de manifestările omagiale dedicate personalităţilor botoşănene (Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu s.a.) precum şi în derularea de proiecte şi programe cu caracter cultural artistic: Festivalul Usturoilui - Copalau, Festivalul folcloric al Cântului moldovenesc "Satule mândră grădină", Festivalul naţional de muzică folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul folcloric "Serbările pădurii" de la Vorona, etc

Biblioteca Judeţeană " Mihai Eminescu" - Botoşani, clădirea bibliotecii, cunoscută şi sub numele de "Casa Moscovici", este o adevărată bijuterie arhitectonică, construită la sfârşitul secolului al XIX, îmbinând într-o sinteză armonioasă elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Biblioteca deţine un valoros fond de carte cu peste 380.000 volume;

Centrul Vechi - Botoşani, este partea cea mai veche a oraşului din punct de vedere arhitectonic, care grupează un număr mare de clădiri cu destinaţie comercială datând din secolele XVII - XVIII. Clădirile sunt dispuse sub forma de L, iar faţadele spre stradă au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factură apuseană, prelucrate creator în forme tradiţionale, specifice acestui tip de construcţii. Curţile interioare prezintă ordonanta clasică a caselor de târgoveţi, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat şi geamlâcuri susţinute de console de lemn profilate.

În Botoşani există numeroase alte construcţii cu valoare arhitectonică deosebită, printre care menţionăm: Casa Antipa, sfârsitul sec XIX; Casa Bolfosu, începutul sec. XIX; Casa Silion, datează din jurul anului 1900, Clădirea Primăriei construită la sfârşitul secolului XVIII în stil eclectic de influenţă germană.