Kilimanjaro
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|
|
|---|---|
 |
|
| Forma de relief: | Munte |
| Tipul: | Vulcan stratificat |
| Aşezare: | Africa de Est |
| Stat: | Tanzania |
| Poziţie geografică : | Coordonate: 3° 04′ S, 37° 21′ O3° 04′ S, 37° 21′ O |
| Situare geologică: | Marginea Groapei africane de est |
| Cel mai înalt vârf: | Kibo; 5.895 m. |
| Lungime / lăţime (max.) : | 80 km / 60 km |
| Prima escaladare: | 6 octombrie 1889 Dr. Hans Meyer şi Ludwig Purtscheller |
| Ruta cea mai uşoară: | Marangu |
| Caracteristica 1: | Este cel mai înalt vârf din Africa (Kibo) |
| Caracteristica 2: | Sub protecţie (UNESCO - 1987) |
Masivul Kilimanjaro (Kilima Njaro = "Muntele alb", respectiv "Muntele cu zăpadă") nume utilizat: Kilimandscharo, Kilimanjaro, respectiv Mount Kilimanjaro (din 1902 până în 1918 numit Kaiser-Wilhelm-Spitze), este un munte, un stratovulcan, situat în nord-estul Tanzaniei. Include vârful Uhuru Peak de 5.895 m, cel mai înalt vârf din Africa. În anul 1987 a fost declarat monument al naturii sub protecţia UNESCO.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Aşezarea geografică a masivului Kilimanjaro este la 340 km sud de ecuator, la graniţa dintre Tanzania şi Kenia, fiind situat în nord-vest pe teritoriul Tanzaniei , la circa 500 km de Daressalam, 200 km de Nairobi şi 560 km de lacul Victoria. Un platou înalt cu altitudinea între 750 şi 1000 m înconjoară masivul muntos; înspre est sunt munţii Pare (2.463 m) spre vest podişul Tanzaniei, la sud stepa populaţieimasai, iar la aproximativ 70 de km se înalţă Muntele Meru având 4.562,13 m.
In masivul Kilimanjaro se află cel mai înalt vârf al Africii, Kibo, cu 5.895 m, precum şi al doilea, Uhuru Peak cu 5.892 m. Masivul muntos pe locul doi ca înălţime, Batian, se află la o distanţă de 325 km în Masivul Muntelui Kenya, urmat de Margherita Peak, situat la nord-vest de Kilimanjaro, la 898 km depărtare, în munţii Ruwenzori.
[modifică] Parcul naţional Kilimanjaro
Înfiinţat în anul 1973 şi deschis în anul 1977 cuprinde pe teritoriul său Masivul Kilimanjaro şi păduri ecuatoriale, muntele Kibo, Mawenzi şi Shira. Scopul parcului naţional, care are o suprafaţă de 756 km², este de a proteja muntele, flora şi fauna din regiune. Se găseşte între Masivul Kilimanjaro şi Lacul Victoria, însă mai apropiat de lac se află parcul naţional Serengeti având pe teritoriul său Ngorongoro-Krater şi cu o floră şi faună deosebit de bogată.
[modifică] Peisaje
Cu toate că masivul muntos se află situat într-o regiune tropical-ecuatorială fierbinte, una din cele mai calde regiuni de pe glob, datorită altitudinii ridicate, pe vârful muntelui există zăpadă permanentă, respectiv un gheţar, care se găseşte doar pe muntele Kibo. Din păcate, aceste zone îngheţate se micşorează continuu, fapt confirmat de observarea acestor zone prin imagini luate de către sateliţi. Motivele aparente sunt clima uscată, săracă în precipitaţii, şi încălzirea globală.
[modifică] Geologie
Masivul muntos este de origine vulcanică, mai exact este un stratovulcan. Date furnizate de specialişti în 2003 atestă că magma se găseşte doar la circa 400 de m sub fundul solidificat al craterului din vârf. Datorită poziţionării anasamblului montan la limita de coliziune a plăcilor tectonice africane şi a celei numită placa tectonică a Somaliei (placa de est), există o posibilitate permanentă de erupţie vulcanică. De asemenea, prin ciocnirea acestor două plăci, în urmă cu milioane de ani, s-a format Marele Rift al Africii, care ar putea deveni, conform unor estimări geologice, un nou ocean.
La marginea acestui gol, numit rift, magma urcă din adâncime creând forme de relief, aşa cum sunt munţi de încreţire şi vulcani. Kilimajaro se găseşte în partea estică a acestei gropi. Masivul Kilimajaro era încă un vulcan activ în urmă cu 2-3 milioane de ani. Se presupune că o ultimă erupţie puternică ar fi avut loc în urmă cu circa 300 000 de ani. Ultima erupţie a craterului central, Kibo, ar fi avut loc în anul 1700, făcând din acest stratovulcan un muntele cu o activitate vulcanică redusă, care este manifestată prin prezenţa fumarolelor.
[modifică] Istoric
[modifică] Descoperire
Învăţatul grec Ptolemeu menţionează în anul 100, un munte înalt din Africa acoperit cu zăpadă. Cu 1000 de ani mai târziu este din nou amintit muntele de navigatori chinezi. Dintre europeni primul care aminteşte Masivul Kilimajaro la data de 11 mai 1848 a fost un misionar german Johannes Rebmann, el nefiind crezut de contemporanii săi. În perioada 1885 - 1918 a fost colonie germană, fiind cel mai înalt munte din Germania.
[modifică] Escaladare
În anii 1861, 1862 eşuează încercările lui Karl Klaus von der Decken de a urca muntele, la fel eşuează şi unii misionari. Primului care-i reuşeşte urcarea pe munte a fost geograful şi cercetătorul din Leipzig Hans Meyer împreună cu austriacul Ludwig Purtscheller, la data de 6 octombrie 1889.
[modifică] Râuri
Râurile mai importante, care se formează ulterior prin unirea pâraielor sunt: Pangani şi Galana.
[modifică] Flora
[modifică] Români pe Kilimanjaro
Primul român care a escaladat Kilimanjaro a fost alpinistul David Neacşu. În anul 1994, el a condus prima expediţie românească spre vulcan şi a realiyat recordul mondial de viteyă in ascensiune.
În 1998 s-a realizat primul documentar românesc despre ascensiunea pe Kilimanjaro şi pe muntele Kenya. În august 2001 dintr-o altă expediţie spre cel mai înalt vârf al Africii, a făcut parte şi Andreea Marin.
[modifică] Legături externe
| Cele şapte vârfuri muntoase ale celor şapte continente | ||
|---|---|---|
| Asia - Everest • • America de Sud - Aconcagua • • America de Nord - Denali - McKinley • • Africa - Kilimanjaro • • Europa / Asia - Elbrus • • Europa - Mont Blanc • • Antarctica - Masivul Vinson • • Oceania - Puncak Jaya • • Australia - Kosciuszko | ||
