Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Limba thailandeză - Wikipedia

Limba thailandeză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Thai (ภาษาไทย)
Vorbită în: Thailanda
Regiune: Asia de sud-est
Număr de vorbitori: 46–50 million
Loc: 24
Clasificare genetică: Tai-Kadai

 Kam-Tai
  Be-Tai
   Tai-Sek
    Tai
     sud-vest
      central-est
       Chiang Saeng
        Thai

Statut oficial
Limbă oficială în: Thailanda
Reglementată de: --
Coduri de limbă
ISO 639-1 th
ISO 639-2 tha
SIL THJ
Hartă indisponibilă
Vezi şi: Limbă - Listă de limbi

Limba thailandeză (ภาษาไทย, phasa thai, însemnând "limba thailandezilor"), este limba naţională şi oficială a Thailandei şi limba maternă a poporului thailandez, grupul etnic dominant din Thailanda. Limba thailandeză este membră a grupului de limbi thai din familia thai-kadai. Se presupune că familia de limbi thai-kadai îşi are originea în sudul Chinei, iar unii lingvişti au propus legături cu familiile de limbi australoasiatice, australonesiane sau sino-tibetane. Este o limbă tonală şi analitică. Combinaţia de tonuri, o ortografie complexă, semne relaţionale şi o fonologie distinctivă poate face dificilă învăţarea limbii thailandeze pentru vorbitorii de limbi complet diferite şi fără legătură cu thailandeza.


Cuprins

[modifică] Limbi şi dialecte

Limba thailandeză standard, cunoscută şi ca thailandeza centrală sau siameză, este limba oficială a Thailandei, vorbită de aproape 25 de milioane de oameni (1990), inclusiv vorbitorii de limbă thailandeză din Bangkok (acesta fiind considerat un dialect separat). Thailandeza khorat este vorbită de aproape 400.000 de oameni (1984) în Nakhon Ratchasima; ocupă o poziţie lingvistică între thailandeza centrală şi isan şi poate fi considerată o varinată sau dialect al oricăreia dintre acestea.

Pe lângă thailandeza standard, în Thailanda se vorbesc alte câteva limbi thai, incluzând:

  • Isan (thailandeza de nord-est), limba regiunii Isan a Thailandei, considerată de unii a fi un dialect al limbii lao, cu care se aseamănă mult. Este vorbită de 15 milioane de oameni (1983).
  • Lü (Tai Lue, Dai), vorbită de aproape 78.000 (1993) in nordul Thailandei.
  • Thailandeza de nord (Lanna, Kam Mueang sau Tai Zuan), vorbită de aproape 6 milioane (1983).
  • Phuan, vorbită de un număr necunoscut de oameni în centrul Thailandei şi Isan.
  • Phu Thai, vorbită de aproape 156.000 în jurul provinciei Nakhon Phanom (1993).
  • Shan (Thai Luang, Tai Long), vorbită de aproape 56.000 în nord-vestul Thailandei (1993).
  • Song, vorbită de aproape 20.000 până la 30.000 în centrul şi nordul Thailandei (1982).
  • Thailandeza de sud (Pak Dtai sau Dambro), vorbită de aproape 5 milioane (1990).
  • Tai Darm, vorbită de aproape 20.000 (1991) în Isan şi provincia Saraburi.

Multe dintre aceste limbi sunt vorbite de un număr mai mare în afara Thailandei. Majoritatea vorbitorilor de dialecte şi limbi minoritare vorbesc şi thailandeza standard.

Limba standard este compusă din câteva registre distincte, forme distincte pentru diverse contexte sociale:

  • Thailandeza de stradă: informală, fără adresări şi termeni politicoşi, folosită între rude apropiate şi prieteni. (ภาษาพูด)
  • Thailandeza elegantă: versiunea oficială şi scrisă, include termeni şi adresări respectuose; folosită în formă simplificată în ziare.(ภาษาเขียน)
  • Thailandeza retorică folosită în discursurile publice.
  • Thaialndeza sacră.
  • Thailandeza regală. (ราชาศัพท์)

Thailandezii mai puţin educaţi pot vorbi numai la primul nivel. Puţini pot vorbi formele sacră şi regală.


[modifică] Scrisul

Alfabetul thailandez derivă din alfabetul khmer (อักขระเขมร), care este modelat după scrisul brahmic din familia indică. Asemănător cum birmanezii au adoptat scrisul mon (care de asemenea are origini indice), thailandezii au adoptat şi modificat scrierea khmer pentru a crea propriul lor sistem de scriere. În timp ce cea mai veche înscriere în limba khmer datează din anul 611, inscripţiile în thailandeză incep să apară in jurul anului 1292. de notat proprietăţile acesteia:

1. este o scriere abugida, în care vocala implicită este un a scurt pentru consoanele singulare şi un o scurt pentru consoanele iniţiale sau grup este urmată de o altă consoană.

2. semnele tonale sunt plasate deasupra consoanelor iniţiale ale silabelor sau pe ultima consoană a grupului iniţial de consoane.

3. vocalele asociate cu consoane sunt nesecvenţiale: pot fi localizate înainte, după sau sub consoanele asociate, sau într-o combinaţie între aceste poziţii.

Aceasta din urmă creează probleme la codarea şi redarea pe computer.

Nu există un standard universal pentru transcrierea din thailandeză în limbile europene. De exemplu, numele regelui Rama al IX-lea, actualul monarh, este transcris diferit ca Bhumibol, Phumiphon sau multe alte versiuni. Ghidurile şi dicţionarele pot fiecare să folosească diferite sisteme. Din acest motiv, multe cursuri de limbă recomandă învăţarea alfabetului thai. În procesul de învăţare, elevii francezi au tendinţa să romanizeze thai cu o transcriere literă cu literă în concordanţă cu valoarea sanscrită originală a caracterelor. Anglofonii preferă în general ori o redare fonetică simplificată ori o oarecare variaţie a alfabetului fonetic internaţional. Acest articol foloseşte un sistem IPA simplificat care nu indică lungimea tonului sau a vocalelor.

Institutul regal thailandez publică seturi de reguli pentru transcrierea cuvintelor thai în alfabetul roman şi invers, însă acestea sunt departe de a putea fi aplicate în toate cazurile.

ISO a publicat un standard internaţional pentru transcrierea alfabetului thai în cel roman în septembrie 2003.


[modifică] Gramatica

Din perspectiva topologiei lingvistice, thai poate fi considerată o limbă analitică. Ordinea cuvintelor este subiect-verb-obiect, iar câteodată subiectul este omis. Ca în multe limbi asiatice, sistemul pronomial thailandez variază în concordanţă cu sexul şi gradul de rudenie al vorbitorului cu audienţa.


[modifică] Adjectivele

Adjectivele urmează substantivul. Adjectivul duplicat este folosit pentru a scoate în evidenţă, de exemplu คนอ้วนๆ (khon uan uan, IPA [kʰon uɑn uɑn])- “o persoană intr-adevăr grasă”.

Adjectivele comparative iau forma "A X กว่า (kwa, IPA [kwaː]) B" (A este mai X decât B). Superlativul se exprimă ca A X ที่สุด (thisut, IPA [tʰiːsut]).


[modifică] Verbul

Verbele nu îşi schimbă forma cu persoana, timpul, vocea, starea sau numărul, nici nu există vreun perticipiu. Duplicarea conduce la idea de a accentua verbul în sensul de mai mult. Diateza pasivă este indicată de inserarea lui โดน (don, IPA [doːn])) sau ถูก (thuk, IPA [tʰuːk])) înaintea verbului. Timpul este marcat de semnele de timp înainte sau după verb: กำลัง (kamlang, IPA [kɑmlɑŋ]) înaintea verbului pentru o acţiune în desfăşurare sau อยู่ (yuu, IPA [juː]) după verb pentru prezent; จะ (cha, IPA [tɕaʔ]) înaintea verbului pentru viitor; ได้ (dai, IPA [dɑːj]) înaintea verbului pentru trecut.


[modifică] Adverbele

Multe adverbe sunt la fel ca şi adjective. Intensitatea poate fi exprimată prin dublarea adjectivului. Adverbele de obicei urmează verbului.

[modifică] Substantivele

Substantivele nu se acordă şi nu au gen, nu au forme de plural sau articole. Pluralul este exprimat prin adăugarea “substantivelor de multitudine” (ลักษณนาม) sau clasificatorilor sub forma substantiv-număr-clasificator , de exemplu “profesor cinci persoană” pentru “cinci profesori”.


[modifică] Pronumele

Pronumele sunt deseori omise, în timp ce poreclele sunt deseori folosite unde în română folosim pronumele. Existe pronume specializate în thailandeza sacră şi regală. Următoarele sunt recomandate pentru uzul conversaţional:

cuvânt RTGS IPA înteles
ผม phom [pʰǒm] eu/mie (masculin)
ดิฉัน dichan [dìːtɕʰɑ́n] eu/mie (feminin)
ฉัน chan [tɕʰɑ́n] eu/mie (masculin sau feminin; informal)
คุณ khun [kʰun] tu (politeţe)
เธอ thoe [tʰɤː] tu(informal)
เรา rao [raw] noi
เขา khao [kʰǎw] el/ea
มัน man [mɑn] el (lucru)
พวกเขา phuak-khao [pʰûɑk kʰǎw] ei
พี่ phi [pʰîː] frate sau soră mai mare (folosit des liber pentru persoane mai în vârstă fără grad de rudenie)
น้อง nong [nɔ́ːŋ] frate sau soră mai mică (folosit des liber pentru personae mai în tinere fără grad de rudenie)


[modifică] Particulele

Acestea sunt de regulă cuvinte netraductibile adăugate la sfârşitul propoziţiei pentru a indica respectul, cererea, încurajarea sau alte stări. Acestea nu sunt utilizate în thailandeza scrisă. Cele mai frecvente particule care indică respectul sunt ครับ (khrap, IPA [kɔrɑp] cu tonalitate ascendentă, sunetul “r” fiind de obicei omis) pentru bărbaţi şi (kha, IPA [kɔa] cu tonalitate descendentă) pentru femei; acestea pot fi utilizate de asemenea pentru a indica o afirmaţie. Alte particule folosite sunt:

cuvânt RTGS IPA înţeles
จ๊ะ cha [tɕaʔ] indică o cerere
จ้ะ, จ้า sau จ๋า cha [tɕaː] indică o accentuare
ละ sau ล่ะ la [laʔ] indică o accentuare
สิ si [siʔ] indică o accentuare sau un imperativ
นะ na [naʔ] indică o cerere

[modifică] Tonuri

Notă: această pagină conţine simboluri fonetice IPA în Unicode.

Există cinci tonuri fonetice: mediu, jos, înalt, ascendent şi descendent. Ele sunt indicate în scris printr-o combinaţie a clasei consoanei iniţiale (înaltă, joasă sau medie), lungimea vocalei (lungă sau scurtă), consoana finală şi câteodată unul din cele patru semne tonale. Regulile tonale se pot vedea în tabelul următor:

tonul silabei consoana iniţială
semn tonal compoziţia silabei clasă înaltă clasă medie clasă joasă
fără vocală lungă sau vocală plus sonorant ascendent mediu mdeiu
fără vocală lungă plus ploziv jos jos descendent
fără vocală finală scurtă sau plus ploziv jos jos înalt
mai ek (–่) oricare jos jos descendent
mai tho (–้) oricare descendent descendent înalt
mai tri (–๊) oricare înalt înalt înalt
mai chattawa (–๋) oricare ascendent ascendent ascendent

Literele ห (clasă înaltă) şi câteodată อ (clasă joasă) sunt folosite ca litere tăcute înaintea altei consoane pentru a produce tonul correct. În cuvintele polisilabice, o consoană iniţială de clasă înaltă cu o vocală implicită face ca silaba ce urmează să fie de asemenea de clasă înaltă. Sunt câteva excepţii ale acestui sistem, în special pronumele chan şi khao, care sunt ambele pronunţate mai degrabă cu tonalitate înaltă decăt cutonalitate crescătoare indicată de semnul scris.


[modifică] Consoanele

Limba thailandeză se distinge prin trei tipuri de consoane în funcţie de felul aspirării pronunţiei:

  1. surde, neaspirate
  2. surde, aspirate
  3. sonore, neaspirate

În tabelul următor, în fiecare căsuţă prima linie indică alfabetul fonetic internaţional (IPA), a doua indică caracterul thai în poziţia iniţială (mai multe litere ca apar în aceeaşi căsuţă au pronunţie identică).

  Bilabial Labio-
dental
Alveolar Post-
alveolar
Palatal Velar Glotal
Plosive [ p ]
[ pʰ ]
ผ,พ,ภ
[ b ]
  [ t ]
ฏ,ต
[ tʰ ]
ฐ,ฒ,ท,ธ
[ d ]
ฎ,ฑ,ด
    [ k ]
[ kʰ ]
ข,ฃ,ค,ฅ,ฆ
  [ ʔ ]
*
Nasal   [ m ]
    [ n ]
ณ,น
      [ ŋ ]
 
Fricative   [ f ]
ฝ,ฟ
[ s ]
ซ,ศ,ษ,ส
        [ h ]
ห,ฮ
Africate       [ tɕ ]
[ tɕʰ ]
ฉ, ช, ฌ
     
Tril       [ r ]
       
Aproximant         [ j ]
ญ,ย
  [ w ]
 
Aproximant
lateral
      [ l ]
ล,ฬ
       

[modifică] Vocalele

Vocalelel de bază în limba thailandeză se găsesc în tabelul următor, în fiecare celulă avem deasupra simbolul IPA, în linia a doua pronunţia în alfabetul thai, unde linia orizontală (–) indică poziţia consoanei iniţiale după care este pronunţată vocala. O a doua linie indica faptul că o consoană finală trebuie sa urmeze.

  anterioară centrală posterioară
închisă i
(–ี, –ิ)
ɯ
(–ื, –ึ)
u
(–ู, –ุ)
semiînchisă e
(เ–, เ–ะ)
ɤ
(เ–ิ –, เ–ิอ)
o
(โ–, โ–ะ)
semideschisă ɛ
(แ–, แ–ะ)
  ɔ
(–อ, เ–าะ)
deschisă a
(–า, –ะ)
  ɑ
(–ั, รร)

Fiecare vocală există în perechi lungi sau scurte: acestea sunt foneme ce formează cuvinte neînrudite in thailandeză, dar de obicei scrise la fel: เขา (khao) înseamnă el sau ea, în timp ce ขาว (khao) înseamnă alb. Vocalele de bază se pot combina în diftongi:

În plus, există trei triftongi, toţi fiind lungi:

Ca un ghid al vocalelor scrise, vedeţi pagina “Alfabetul thailandez”.

[modifică] Vocabular

Cu excepţia cuvintelor compuse şi a cuvintelor de origine străină, majoritatea cuvintelor sunt monosilabice. Din punct de vedere istoric, cuvintele, în cele mai multe cazuri au fost importate din sanscrită şi pali; terminologia budistă a fost o bogată sursă de inspiraţie. De la începutul secolului XX, limba engleză a avut o mare influenţă. Thailanda foloseşte de asemenea ceasul cu şase ore distinctive în loc de 24.

[modifică] Linkuri externe

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu