Mareşal al Uniunii Sovietice
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gradul de Mareşal al Uniunii Sovietice (în limba rusă: Маршал Советского Союза) era practic cel mai înalt grad militar în armata Uniunii Sovietice. (Teoretic cel puţin, cel mai mare grad a fost cel de Generalisim, acesta fiind creat special pentru Stalin, care a fost şi singurul avansat la acest grad).
Gradul de Mareşal al Uniunii Sovietice a fost creat în 1935 şi a fost desfiinţat în 1991. Patruzeci şi unu de militari au fost avansaţi mareşali. Gradul echivalent în marina sovietică a fost acela de [[Amiral la Flotei Uniunii Sovietice]].
[modifică] Istoria gradului de mareşal sovietic
Rangul militar de Mareşal al Uniunii Sovietice a fost înfiinţat prin decret al Sovietului Comisarilor Poporului (Sovnarkom) pe 22 septembrie 1935. Pe 20 noiembrie, au fost avansaţi la gradul de mareşal cinci militari: Comisarul Poporului pentru Apărare şi veteran bolşevic Kliment Voroşilov, Şeful Statului Major al Armatei Roşii Alexandr Egorov şi alţi trei comandanţi importanţi ai Armatei, Vasili Bliuher (Blücher), Semion Budionnîi şi Mihail Tuhacevski.
Dintre aceştia, Bliuher, Tuhacevski şi Egorov au fost executaţi în timpul Marii Epurări staliniste din anii 1937-38. Pe 7 mai 1940, au fost avansaţi în grad trei noi mareşali: Comisarul Poporului pentru Apărare Semion Timoşenko şi generalii Boris Şapoşnikov şi Grigori Kulik.
În timpul celui de-al doilea război mondial, Timoşenko şi Budionnîi au fost schimbaţi de la comandă, iar Kulik a fost degradat pentru incompetenţă, fiind promovaţi comandanţi militari care şi-au câştigat gradul pe merit. Noii mareşali au fost Gheorghi Jukov, Ivan Konev şi Constantin Rokossovski. În 1943 a fost avansal la gradul de mareşal Stalin, iar în 1945 i s-a alăturat şeful poliţiei secrete Lavrenti Beria. Alături de cei doi "mareşali politici" a venit în 1947 şi Nicolai Bulganin.
Doi mareşali au fost executaţi în epurările care au urmat în perioada postbelică după moartea lui Stalin: Kulik în 1950 şi Beria în 1953. După acest moment, la gradul de mareşali au fost avansaţi numai militarii de profesie, cu excepţia notabilă a lui Leonid Brejnev, care s-a autoavansat în 1976. Ultimul mareşal sovietic a fost Dmitri Iazov, avansat în 1990, care a fost închis după încercarea de lovitură de stat eşuată împotriva lui Mihail Gorbaciov din 1991. Mareşalul Serghei Ahromeev s-a sinucis în 1991, după prăbuşirea Uniunii Sovietice.
Rangul de Mareşal al Uniunii Sovietice a fost desfiinţat după dizolvarea URSS-ului din decembrie 1991. A fost succedat de acela de Mareşal al Federaţiei Ruse], care a fost deţinut de o singură persoană, Mareşalul Igor Sergheev, care a fost Ministru al Apărării din 1997 până în 2001 şi care este prezent consilier pentru problemele de securitate naţională al preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.
Mareşalii sovietici pot fi împărţiţi în trei grupuri, pe generaţii:
- Cei care şi-au câştigat reputaţia în timpul războiului civil. În rândurile lor se află atât victimele epurărilor din perioada 1937-38 (Bliuher, Tuhacevski şi Egorov), cât şi cei care au fost la comanda armatei la începutul celui de-al doilea război mondial. Cu excepţia lui Şapoşnikov, ceilalţi doi s-au dovedit incompetenţi şi au fost destituiţi de la comandă.
- Cei care şi-au câştigat gradele în timpul celui de-al doilea război mondial şi care au ocupat înalte funcţii de comandă în a doua parte a conflagraţiei mondiale. Aceştia sunt: Jukov, Vasilievski, Koniev, Rokossovski, Malinovski, Tolbuhin şi Ciuikov.
- Cei care au avut funcţii de comandă în timpul războiului rece. Cu toţii au fost ofiţeri activi în timpul de-a doua conflagraţii mondiale, dar ei au fost ori comandanţi ai forţelor armate reunite ale Pactului de la Varşovia ori Miniştri ai Apărării ai URSS. Aceştia au fost: Grecikov, Iakubovski, Ustinov, Ogarkov, Ahromeev şi Iazov.
Toţi mareşalii postbelici au fost ofiţeri activi şi au luptat pe fronturile celui de-al doilea război mondial, excepţie făcând Brejnev, care a fost comisar politic. Chiar şi Iazov, care avea doar 20 de ani când a izbucnit războiul, a fost comandant de pluton.
[modifică] Lista Mareşalilor Uniunii Sovietice
- Kliment Voroşilov (1881-1969), avansat în noiembrie 1935
- Mihail Tuhacevski (1893-1937), avansat în noiembrie 1935
- Alexandr Egorov (1883-1939), avansat în noiembrie 1935
- Semion Budionnîi (1883-1973), avansat în noiembrie 1935
- Vasili Bliuher (1890-1938), avansat în noiembrie 1935
- Semion Timoşenko (1895-1970), avansat în mai 1940
- Grigori Kulik (1890-1950), avansat în mai 1940
- Boris Şapoşnikov (1882-1945), avansat în mai 1940
- Gheorghi Jukov (1896-1974), avansat în ianuarie 1943
- Alexandr Vasilevski (1895-1977), avansat în februarie 1943
- Iosif Vissarionovici Stalin (1879-1953), avansat în martie 1943
- Ivan Koniev (1897-1973), avansat în februarie 1944
- Leonid Govorov (1897-1955), avansat în iunie 1944
- Constantin Rokossovski (1896-1968), avansat în iunie 1944 (Rokossovski a fost şi Mareşal al Poloniei din 1949)
- Rodion Malinovski (1898-1967), avansat în septembrie 1944
- Fedor Tolbuhin (1894-1949), avansat în septembrie 1944
- Chirill Meretskov (1897-1968), avansat în octombrie 1944
- Lavrenti Beria (1899-1953), avansat în iulie 1945
- Vasili Sokolovski (1897-1968), avansat în iulie 1946
- Nicolai Bulganin (1895-1975), avansat în noiembrie 1947
- Ivan Bagramian (1897-1982), avansat în martie 1955
- Serghei Biriuzov (1904-64), avansat în martie 1955
- Andrei Greciko (1903-76), avansat în martie 1955
- Andrei Eremenko (1892-1970), avansat în martie 1955
- Chirill Moskalenko (1902-85), avansat în martie 1955
- Vasili Ciuikov (1900-82), avansat în martie 1955
- Matvei Zaharov (1898-1972), avansat în mai 1959
- Filipp Golikov (1900-80), avansat în mai 1961
- Nicolai Ivanovici Krîlov (1903-72), avansat în mai 1962
- Ivan Iakubovski (1912-76), avansat în aprilie 1967
- Pavel Batitski (1910-84), avansat în aprilie 1968
- Petr Koşevoi (1904-76), avansat în aprilie 1968
- Leonid Brejnev (1906-82), avansat în mai 1976
- Dmitri Ustinov (1908-84), avansat în iulie 1976
- Victor Kulikov (born 1921), avansat în ianuarie 1977
- Nicolai Ogarkov (1917-94), avansat în ianuarie 1977
- Serghei Sokolov (born 1911), avansat în februarie 1978
- Serghei Ahromeev (1923-91), avansat în martie 1983
- Semion Kurkotkin (1917-90), avansat în martie 1983
- Vasili Petrov (born 1917), avansat în martie 1983
- Dmitri Iazov (born 1924), avansat în aprilie 1990
