Monumentul Victimelor Comunismului din Washington, SUA
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Monumentul Victimelor Comunismului este un monument memorial care va fi ridicat în oraşul Washington, capitala Statelor Unite, la intersecţia dintre Massachussets Avenue, New Jersey Avenue şi strada G. NW. Monumentul va fi o replică a statuii zeiţei Democraţiei care a fost ridicată de studenţii chinezi în Piaţa Tiananmen din Beijing, în timpul demonstaţiilor de protest din 1989. Monumentul are scopul de a comemora cele peste 100 milioane de victime ale comunismului.
Cuprins |
[modifică] Elemente iniţiale
După căderea regimurilor comuniste din Europa de Est şi din fosta Uniune Sovietică legiuitorii din Statele Unite ale Americii au considerat oportună ridicarea unui memorial al victimelor comunismului. În Camera Reprezentanţilor propunerea pentru legislaţia necesară a fost supusă de congressman-ul Dana Tyron Rohrabacher (Republican) din California, membru al Comitetului pentru Relaţii Internaţionale a camerei. În paralel, o propunere similară a fost prezentată în Senat de senatorul Clairborne Pell (Democrat) din statul Rhode Island, preşedintele Comisiei de Relaţii Externe a Senatului şi de senatorul Jesse Helms (Republican) din statul North Carolina, fost preşedinte al aceleiaşi comisii. Legea de autorizare a construcţiei Memorialului Victimelor Comunismului a fost votată în unanimitate de ambele camere la 17 decembrie 1993 şi a fost semnată de preşedintele Bill Clinton, Din cauza întârzierilor în obţinerea diferelor aprobări, la 21 octombrie 1998 durata de valabilitate a autorizaţiei Congresului a fost extinsă până la 17 decembrie 2007.
Legislaţia mai prevedea obligativitatea de creare a unei entităţi care să aibe sarcina de a coordona executarea monumentului şi întreţinerea lui ulterioară. În acest scop a fost înfiinţată Fundaţia pentru Memorialul Victimelor Comunismului.
[modifică] Concepte de bază
Ţara | Anii | Victime Mii oameni |
---|---|---|
![]() |
1978-1987 | 228 |
![]() |
1944-1987 | 100 |
![]() |
1975-1987 | 125 |
![]() |
1944-1987 | 222 |
![]() |
1975-1979 | 2.035 |
![]() |
1979-1987 | 230 |
![]() |
1949-1987 | 61.911 |
![]() |
1959-1987 | 73 |
![]() |
1948-1987 | 65 |
![]() |
1974-1987 | 725 |
![]() |
1948-1987 | 70 |
![]() |
1983 | 0,1 |
![]() |
1948-1987 | 27 |
![]() |
1948-1987 | 1.663 |
![]() |
1975-1987 | 56 |
![]() |
1926-1987 | 100 |
![]() |
1975-1987 | 198 |
![]() |
1979-1987 | 5 |
![]() |
1948-1987 | 22 |
![]() |
1948-1987 | 435 |
![]() |
1917-1987 | 35.236 |
![]() |
1945-1987 | 1.670 |
![]() |
1967-1987 | 1 |
![]() |
1944-1987 | 1.073 |
Subtotal | 1917-1987 | 106.267 |
Guerille comuniste | 1944-1987 | 4.019 |
Total general | 1917-1987 | 110.286 |
Înainte de a trece la proiectarea monumentului. comitetul de conducere a considerat necesar să definească ideile pe care monumentul trebuie să le transmită. Evident, funcţiunea de bază era cea de comemora victimele regimurilor comuniste din diferite ţări ale globului unde au fost la putere regimuri comuniste, precum şi victimelor trupelor de guerilla comuniste din alte ţări. După datele fundaţiei, numărul acestor victime este de 110.286.
Pe lângă acest rol principal, specialiştii fundaţiei au considerat că este necesar ca monumentul să şi reflecte caracterul intrinsec rău al comunismului. Din punct de vedere practic, comunismul reprezintă experimentul socio-politic făcut pe scara cea mai largă din istoria omenirii. Comunismul a fost un test gigantic de Marxism-Leninism care a cuprins 23 de ţări de pe trei continente, având culturi, religii, rase şi istorii diferite. În toate aceste condiţii diverse, comunismul a constituie un eşec de proporţii imense. Vieţile omeneşti pierdute reprezintă doar o parte a costului uman al comunismului. La acestea trebuie adăugate vieţile distruse ale multora din cei care au supravieţuit comunismului. Cu toate acestea. mai există, atât în Statele Unite, cât şi în alte ţări, intelectuali care consideră eşecul comunismului nu demonstrează suficient aberaţia Marxismului şi care încearcă în diferite moduri să reînvie ideea unei variante raţionale a acestei ideologii. De aceea, fundaţia consideră că un scop de importanţă deosebită al monumentului, este cel de a educa generaţiile viitoare în istoria tiraniei comuniste. Unii membri ai fundaţiei îşi amintesc de modul în care fostul preşedinte al Statelor Unite, Ronald Reagan, definea comunismul şi anticomunismul:

Cum poţi recunoaşte un anti-comunist? Este cineva care înţelege ce au scris Marx şi Lenin.”
[modifică] Proiectul Monumentului
Pentru proiectarea monumentului au fost luate în considerare diferite imagini care ar fi putut evoca comunismul şi represiunea sa. Printre acestea au fost:
- un gard de sârmă ghimpată, simbolizând lagărele din sistemul GULAG;
- o ambarcaţie de tipul celor folosite de fugarii din Vietnam;
- o replică a Porţii Brandenburg din Berlin, simbolizând separarea dintre regimul comunist şi lumea liberă;
- un câmp de cranii simbolizând câmpiile ucigaşe din Cambogia.
În cele din urmă fundaţia a reţinut comisia ca simbol, statuia Zeiţei Democraţiei, care fusese creată de studenţii de la Facultatea de Arte Frumoase din Beijing şi ridicată , în ziua de 30 mai 1989 de studenţii chinezi în timpul protestelor din Piaţa Tiananmen din Beijing, proteste care au fost violent reprimate de autorităţile comuniste. Statuia Zeiţei Democraţiei, inspirată de Statuia Libertăţii din New York, fusese fasonată din ipsos şi ajunsese să fie considerată un simbol al mişcării revendicative a studienţilor. Ea a fost distrusă în piaţa Tiananmen, în cursul represiunii. Deşi autorităţile chineze neagă aceste cifre, numărul morţilor din cauza represiunii este estimat la 3.000 – 5.000 iar numărul răniţilor la peste 30.000. Masacrul din Piaţa Tiananmen a fost, de altfel, considerat un simbol reprezentativ şi în alte părţi ale lumii, un monument comemorativ fiind ridicat în oraşul Wroclaw din Polonia.
.
Statuia de bronz va fi realizată de sculptorul american Thomas Marsh. Statuia va sta pe un piedestal de granit de un metru înălţime. Pe sol, de la statuie vor pleca 10 raze negre, fiecare reprezentând zece milioane de victime ale comunismului. Una din inscripţiile de pe soclul statuii va avea textul „Celor peste 100 de milioane de victime ale comunismului şi celor care iubesc libertatea.”
În acelaşi timp au continuat şi acţiunile pentru aprobarea proiectului. Conform reglementărilor în vigoare trebuiau obţinute aprobări de la Comisia de Sistematizare a Capitalei , de la Comisia pentru Arte Frumoase şi de la Comisia Memorialelor din Capitală. Aprobările se obţin separat, întâi pentru amplasament şi apoi pentru proiectul monumentului.
[modifică] Inaugurarea începerii lucrărilor
Ceremonia de inaugurare a amplasamentului şi de începere a lucrărilor a avut loc la 27 septembrie 2006. La ceremonie au participat ambasaborii şi personalul ambasadelor Poloniei, Republicii Cehe, Latviei, Letoniei, Estoniei şi Republicii China (Taiwan). Dintre absenţele la ceremonie este de remarcat cea a ambasadorului şi a personalului ambasadei Române.
Monumentul va fi inaugurat în iunie 2007, în jurul celei de a 20-a aniversări a discursului preşedintelui Ronald Reagan la Poarta Brandenburg, în care îi cerea lui Mihail Gorbaciov să dărâme zidul Berlinului.
[modifică] Legături externe
http://www.victimsofcommunism.org/
http://freedomspeace.blogspot.com/2005/09/victims-of-communism-memorial.html