Pederastie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Pederastie

Pederastia este un termen creat de vechii greci pentru a descrie o formă de relaţie între un băiat adolescent şi un adult din afara familiei sale. Cuvântul previne de la combinaţia de paides ('baiat' sau 'copil') cu erasteio ('a tanji'). În acele societăţi în care pederastia era prevalentă, precum Grecia Antică, Japonia până în timpurile recente, Melanezia şi Italia în timpul renaşterii, a existat ca o formă de bisexualitate aproape universală. Din punct de vedere istoric, a co-existat cu relaţii egalitatre de iubire între bărbaţi, dar care erau mai problematice şi ameninţau mai mult structura socială.

Scena de seductie. Amfora ateniana cu figuri negre; secolul 5 BC, Pictorul din Cambridge; Obiect din colectia muzeului Staatliche Antikensammlungen und Glyptothek, Munich, Germania.

Barbatul este aratat facand un gest traditional de seducere pederastica, cu o mana prinzand barbia tanarului ca sa se uite in ochii lui, cealalta intinsa spre genitale. Tanarul numai apare sa reziste.

Etica pederastică a acelor societăţi a fost explorată de istorici din secolul al XIX-lea. Printre primii a fost John Addington Symonds, care a scris A Problem in Greek Ethics în 1873, dar a trebuit să aştepte 28 de ani ca să-l poată publica, în 1901. [1]. Edward Carpenter a elaborat asupra acestei lucrări, prin opera sa din 1914 titulata Intermediate Types among Primitive Folk. Acest text examinează toate practicele homoerotice, nu numai cele pederastice, şi include culturi de pe tot globul [2]. În momentul prezent istoricii acceptă că pederastia nu a fost stigmatizată atât timp cât relaţiile urmau normele sociale, care bineînţeles au variat de la popor la popor, şi dea lungul timpului. În unele societăţi, culturi homoerotica erau dominante. În altele, relaţiile erau problematizate şi exista un conflict continuu între cultura populară şi autorităţi.

[modifică] Lumea antică

[modifică] Aspecte sociale

[modifică] Aspecte Educaţionale

[modifică] Aspecte Sexuale

[modifică] Aspecte Istorice

[modifică] Forme moderne şi post-clasice

Tablou aflat la Muzeul Luvru, Paris

Chechel Sutun (Patruzeci de Coloane) din Persia a fost un palat construit la iniţiativa lui Shah Abbas I, care era faimos pentru iubirea ce o purta pajilor frumoşi şi paharnicilor săi tineri. Multe dintre elementele artistice create în timpul său celebrează iubirea între bărbaţi şi adolescenţi. Exemplul de faţă este realizat din panouri ceramice, dar au existat şi picturi şi desene ale artiştilor timpului, cum ar fi Riza i-Abbasi. (a se vedea „Persian Hall of Male Love”).

[modifică] Exemple Răsăritene

Anterioroare secolului XX, relaţiile cu un element mai mult sau mai puţin pederast au fost modelul iubirii partenerilor de acela-şi sex, la bărbaţi. În Japonia, practicile shudu, „Calea celor tineri“ a constituit o paralelă a cursului pederastiei în Europa. În Pacificul Sudic, multe dintre culturile nativilor presupunea fecundarea bărbaţilor de către bărbaţi, ca parte a ritualului de trecere de la perioada de pubertate la cea de adolescenţă, după cum consemnează Gilbert Herdt în documetaţiile sale. Pe tritoriile locuite de musumani, relaţiile pederaste erau larg răspândite, şi amplu documentate în poezia şi arta culturilor native. Literatura arabă, în particular, expune o bogată tradiţie a homosexualismului, exemplu clar al acestor practici, este opera poetului secolului VIII, din Bagdad, Abu Nawas:

„Am scris pe zidurile şi uşile tuturor caselor

Despre patima dureroasă a iubirii pe care ţi-o port

Ca tu trecând vreodată pe aici

Să le citeşti, şi astfel tu să şti despre starea mea.

Şi în inima mea, port chipul lui

Văzându-l, am văzut ceea ce este în inima mea.“

Aceste orientări sexuale transpar şi din „Cartea celor o mie şi una de nopţi“.

[modifică] Construcţii Apusene

În Europa, Renaşterea nu a reînviat numai arta şi literatura antichităţii romane şi greceşti, ci şi acel climat social destins, bazat cu siguranţă cel puţin în parte pe prosperitatea economică a acelor timpuri, a permis şi dezvoltarea liberă a unor direcţii ale sexualităţii, chiar dacă acestea se abăteau de la învăţăturile Bibliei.

Sonetele lui William Shakespeare şi poezia lui Marlowe, ca şi operele altor artişti, sfidează interdicţiile religioase, cântând iubirile pătrunzătoare pentru băieţi frumoşi şi celebrând frumuseţea androgină a acestora. Cel puţin, în cazul lui Shakespeare obiectul pasiunii se presupune a fi fost unul dintre tinerii actori, care interpreta toate rolurile feminine din piese.

Istoria artei, deci şi a literaturii este ofertantă în prezentarea cazurilor de pederastie. Aceasta a devenit inseparabilă de cea a homosexualităţii, motiv pentru care un anumit număr de artişti a fost absorbit în ceea ce se numeşte cultura gay. În orice caz, categoriile moderne nu fac o cartografiere exactă a expresiilor homosexuale timpurii, în secolul XX, între iubirea pentru băieţi la vârsta adolescenţei şi cea pentru bărbaţi adulţi nu se face o diferenţiere.

Renaşterea, cu a ei redescoperire a lumii antice, a fost o periodă fertilă pentru acest tip de relaţii. Florenţa, în special era recunoscută pentru popularitate pederastiei, devenind chiar denumirea acestei practici (în Germania, termenul care defineşte acest tip de relaţie, este florenzen). Printe personaje celebre care au avut relaţii amoroase cu adolescenţi, se numără: Théophile de Viau, Benvenuto Cellini, Caravaggio, Leonardo da Vinci, şi Michelangelo. În secolul IX, redescoperirea treptată a siturilor antice în Italia şi Grecia au alimentat interesul, devenit aproape isterie, pentru aceste civilizaţii vechi, în mod special în Marea Britanie şi Germania. În consecinţă, relaţiile pederaste au revenit la modă în opera dar şi în viaţa artiştilor.

În poezie:Walt Whitman, Lord Byron, Paul Verlaine, Johann Wolfgang von Goethe

În literatură: Oscar Wilde

În arta plastică: Henry Scott Tuke

Ruby, Gold şi Malachite - Henry Scott Tuke[[3]]
August albastru - Henry Scott Tuke, 1893-94, Tate Gallery[[4]]

În arta fotografică: Wilhelm von Gloeden.

Wilhelm von Gloeden [[5]]
Wilhelm von Gloeden [[6]]
Wilhelm von Gloeden [[7]]

Dragostea pederastă a fost însă şi subiect al creaţiei artiştilor care nu erau adepţii acestei practici, Johann Sebastian Bach a compus aria Phoebus-Apollo, dedicată tânărului Hyacinth, Geschwinde a compus cantata BWV 201 - Der Streit zwischen Phoebus und Pan (Lupta dintre Phoebus şi Pan)

Sfârşitul secolului IXX, marcat de procesul împotriva lui Oscar Wilde, a forţat societatea să decidă pentru acceptarea sau respingerea pederastiei. Ca efect al acestei cause, avem mişcarea Young Wandervogel, organizaţie similară Boy Scouts(Cercetaşii), dar cu accent pe roamntism şi natură. Apariţia Young Wandervogel-ui este o reacţie directă la mişcării Boy Scouts, demarată în 1896, an în care publicaţia Der Eigene a ieşit de sub tipar. Publicaţie a unui tânăr german, Adolf Brand (1874-1945), de 22 de ani, care susţinea pederstia clasică, considerând-o un antidot pentru rigiditatea morală a adolescenţilor germani. Mişcarea Wandervogel, era deschisă în a îşi expune tendinţa gay / pederstă, cu toate acestea, acest gen de afectivitate presupunea a fi exprimată mai degrabă într-un mod non-sexual. Fundarea Young Wandervogel-ului, în mare parte, a fost o racţie la scandalul public referitor la aceste tendinţe sexuale, despre care se spunea că îndepărtează tinerii bărbaţi de femei.

Secolul XX îşi are propria participare la numărul artiştilor cu tendinţe pederaste. André Gide, Rudyard Kipling, Thomas Mann, Henry de Montherlant, Eric Satie, Benjamin Britten, Pier Paolo Pasolini, Fernando Vallejo, şi Allen Ginsberg au fost vizibil inspiraţi în proporţii diferite de atraţia pederastă – chiar dacă acestă preferinţă a fost negată sau ascunsă.

[modifică] Dezvoltări Recente

În perioada modernă termenul a fost apropriat pentru a face referire la orice relaţie între un bărbat adult şi un băiat, sau uneori (ca şi în Franţa), între doi bărbaţi adulţi. În engleza vorbită termenul este folosit pentru a se referi la relaţia între adulţi şi băieţii sub vârsta majoratului, pentru comunitatea respectivă. În ştirile media, termenul tinde a căpăta o înţelegere, şi deci folosire, incorectă fiind folosit ca sindrom al pedofiliei, deşi mai târziu acest termen desemnează obsesia sexuală a adulţilor pentru băieţi sau fete prepuberi.

[modifică] Filmografie

Satyricon, regizor Federico Fellini (1969)
Les Amis [Prietenii], regia Gérard Blain (1970)
Morte a Venezia [Moarte la Veneţia], regizor Luchino Visconti (1971), după romanul lui Thomas Mann
Il Fiore Delle Mille e Una Notte [Floarea celor O mie şi una de nopţi, cunoscută şi sub mumele de Nopţi arabice, ultimă parte a Trilogiei vieţii], regizor Pier Paolo Pasolini (1974)
Un enfant dans la foule [Un copil în mulţime], regizor Gérard Blain (1976)
Ernesto, dir. Salvatore Samperi (1983)
For a Lost Soldier, regizor Roeland Kerbosch (1993)
La ville dont le prince est un enfant [Tărâmul unde rege este un copil], film pentru televiziune, regizor Christophe Malavoy (1997)
La Virgen de los sicarios [The Virgin of the Assassins], regizor Barbet Schroeder (2000)
L.I.E. (Long Island Expressway), regizor Michael Cuesta (2001)

[modifică] Bibliografie

[modifică] Surse Generale

[modifică] Grecia Antică

Greek Homosexuality, by Kenneth J. Dover; New York; Vintage Books, 1978. ISBN 0394742249
Die Griechische Knabenliebe [Greek Pederasty], by Herald Patzer; Wiesbaden: Franz Steiner Verlag, 1982. In: Sitzungsberichte der Wissenschaftlichen Gesellschaft an der Johann Wolfgang Goethe-Universität Frankfurt am Main, Vol. 19 No. 1.
Homosexuality in Greek Myth, by Bernard Sergent; Beacon Press, 1986. ISBN 0807057002
Homosexualité et initiation chez les peuples indo-européens, by Bernard Sergent, Payot & Rivages, 1996, ISBN 2228890529
Pederasty and Pedagogy in Archaic Greece, by W. A. Percy III; University of Illinois Press, 1996. ISBN 0252022092
Homosexuality in Greece and Rome, by Thomas K. Hubbard; U. of California Press, 2003. [8] ISBN 0520234308

[modifică] Ţările Musulmane

Islamic Homosexualities: Culture, History, and Literature, by Stephen O. Murray and Will Roscoe, et al.; New York: New York University Press, 1997. ISBN 0814774687

[modifică] Japonia

The Love of the Samurai. A Thousand Years of Japanese Homosexuality, by T. Watanabe & J. Iwata; London: GMP Publishers, 1987. ISBN 0854491155
Male Colors: The Construction of Homosexuality in Tokugawa Japan, by Gary Leupp; Berkeley, University of California Press, 1995. ISBN 0520209001

[modifică] Linkuri Externe

Adus de la "http://ro.wikipedia.org../../../p/e/d/Pederastie.html"

Categorii: Grecia antică | Homosexualitate | Căsătorie