New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
William Shakespeare - Wikipedia

William Shakespeare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

William Shakespeare
William Shakespeare

William Shakespeare (n. 23 aprilie 1564- d. 23 aprilie 1616) este considerat a fi cel mai mare scriitor al literaturii în limba engleză. Ca dramaturg, a scris câteva dintre cele mai puternice tragedii şi numeroase comedii. De asemenea, a scris 154 de sonete şi numeroase poezii. Dintre acestea, unele sunt considerate drept cele mai strălucitoare opere scrise vreodată în literatură, datorită priceperii lui Shakespeare de a depăşi naraţiunea şi de a descrie cele mai intime şi profunde aspecte ale naturii umane. Se crede că majoritatea operei a scris-o între 1585 şi 1613, deşi datele exacte şi cronologia pieselor de teatru atribuite lui nu se cunosc cu precizie. Influenţa exercitată de Shakespeare asupra vorbitorilor de limba engleză din întreaga lume se reflectă prin recunoaşterea imediată a unor citate din piesele lui Shakespeare, titlurile operelor bazate pe fraze din Shakespeare şi numeroasele adaptări ale pieselor sale. Alte semne ale influenţei sale contemporane sunt includerea sa în primele 10 poziţii într-un top al "Celor mai importanţi 100 de britanici", sondaj sponsorizat de BBC, frecventele producţii bazate pe operele sale, cum ar fi BBC Television Shakespeare (un set de adaptări pentru televiziune ale pieselor sale) şi succesul filmului "Shakespeare in Love" (1998), o ficţiune dedicată vieţii scriitorului, bazată pe scenariul unui foarte cunoscut autor dramatic contemporan, Tom Stoppard, care a scris o rescriere în cheie postmodernă a lui Hamlet, "Rozencrantz şi Guildestern sunt morţi". Toate piesele au fost puse în scenă la Teatrul Globe a cărui deviză ce se putea citi pe cortina teatrului, era "Totus mundus agit histrionem". Ea reprezenta traducerea în limba latină a unei replici celebre din piesa "Cum vă place", "Lumea este o scenă şi oamenii sunt doar actori".

Cuprins

[modifică] Biografie

Cei mai mulţi istorici sunt de acord că actorul şi dramaturgul sunt una şi aceeaşi persoană cu acel William Shakespeare despre care există date istorice considerabile. Shakespeare s-a născut la Stratford-upon-Avon, în Anglia, în aprilie 1564, fiu al lui John Shakespeare, un mănuşar, şi al lui Mary Arden. Botezul lui Shakespeare este înregistrat în ziua de 26 aprilie a anului, dar ziua naşterii sale este considerată 16. Tatăl său, prosper pe vremea naşterii lui William, a fost judecat pentru afaceri pe piaţa neagră a lânii şi mai târziu a pierdut poziţia de consilier local. Există dovezi că ambele ramuri ale familiei aveau simpatii romano catolice. El s-a însurat cu Anne Hathaway, cu opt ani mai în vârstă decât el, în 28 noiembrie 1582, la Stratford-upon-Avon, martorii ceremoniei fiind Fulk Sandalls şi John Richardson; căsătoria se pare că a fost grăbită de faptul că mireasa era însărcinată. După căsătorie, se ştiu puţine lucruri despre William Shakespeare, până la apariţia sa la Londra, pe scena literară. În 26 mai 1583, este botezată la Stratford Susannah, primul copil al lui Shakespeare. Acesta a fost urmat curând, la 2 februarie 1585, de botezul unui fiu, Hamnet, şi al unei fiice, Judith. În 1592, era deja suficient de cunoscut pentru a atrage atenţia lui Robert Greene, care îl acuză de plagiat: "o cioară parvenită, împodobită cu penele noastre". În 1596 moare Hamnet şi este înmormântat la 11 august 1596. Din cauza asemănării numelor, unii bănuiesc că moartea sa a fost imboldul pentru crearea piesei lui Shakespeare Hamlet, Tragica poveste a lui Hamlet, prinţul Danemarcei. În 1598, Shakespeare se mutase în parohia Sf. Elena, în Bishopgate şi apare în capul unei liste a actorilor la o piesă (Every Man in his Humor) de Ben Johnson.

Shakespeare devine actor, scriitor şi apoi co-proprietar al unei trupe de teatru, cunoscută sub numele de Oamenii lordului Chamberlain – compania şi-a luat numele, ca şi altele din acea perioadă, după numele sponsorului ei aristocrat. A devenit destul de cunoscută pentru ca, după moartea reginei Elisabeta I şi încoronarea lui James I (1603), noul monarh să adopte trupa, care a fost cunoscută sub numele Oamenii regelui. Diverse documente ale unor chestiuni legale şi ale unor tranzacţii dovedesc că Shakespeare devenise o persoană importantă în anii petrecuţi la Londra. Se descurcase destul de bine pentru a putea cumpăra o proprietate în cartierul londonez Blackfriars şi deţinea cea de a doua casă, ca mărime, în Stratford.

În 1609 îşi publică sonetele, poezii de dragoste majoritatea (126) cărora - piperate de insinuări homoerotice - sunt închinate unui tânăr (“frumos stăpân”), şi restul (28) închinate amantei sale, o doamnă brună (the dark lady). Aluziile pe tema amorului masculin sunt un ecou ale situaţiilor ambigue şi jocurilor de cuvinte din comediile sale, şi vor cauza un anumit efort cenzorial din partea lui John Benson care, la douăzeci şi patru de ani după moartea lui Shakespeare îi publica poemele în aşa fel încât să ascundă aspectul lor homoerotic. O admirabilă traducere în limba română a sonetelor aparţine poetului Gheorghe Tomozei.

Shakespeare s-a retras prin 1611 şi a murit în 1616, pe 23 aprilie, care este probabil motivul tradiţiei de a plasa data naşterii în aceeaşi zi. A fost căsătorit cu Anne, până la moarte. Cele două fiice, Susannah şi Judith, i-au supravieţuit. Susannah s-a căsătorit cu dr. John Hall şi, mai târziu a fost subiectul unui proces.

Pe piatra lui de mormânt stă scris: "Binecuvântat fie cel ce lasă (în tihnă) aceste pietre şi blestemat fie cel ce-mi mişcă oasele" ("Blest be the man who cast these stones, and cursed be he that moves my bones").

[modifică] Opera

Opera sa include 37 de piese de teatru, între care 17 comedii, piese istorice, tragedii, sonete.

[modifică] Comedii

  • Furtuna
  • Doi gentlemeni din Verona
  • Nevestele vesele din Windsor
  • Măsură pentru măsură
  • Comedia erorilor
  • Mult zgomot pentru nimic
  • Zadarnicele chinuri ale dragostei
  • Visul unei nopţi de vară
  • Neguţătorul din Veneţia
  • Cum vă place
  • Îmblânzirea scorpiei
  • Totul e bine când se termină cu bine
  • A douăsprezecea noapte
  • Poveste de iarnă
  • Pericle, Prinţ al Tironului
  • Cymbeline

[modifică] Istorice

  • Regele Ioan
  • Richard al II-lea
  • Henric al IV-lea
  • Henric al V-lea
  • Henric al VI-lea
  • Richard al III-lea
  • Henric al VIII-lea

[modifică] Tragedii

[modifică] Piese pierdute

  • Love's Labour's Won
  • Cardenio
  • Richard al II-lea, prima parte

[modifică] Poeme

  • Sonetele lui Shakespeare
  • Venus şi Adonis
  • The Rape of Lucrece
  • The Passionate Pilgrim
  • The Phoenix and the Turtle
  • A Lover's Complaint

[modifică] Apocrife

  • Eduard al III-lea
  • Sir Thomas More

[modifică] Legături externe

Wikisource
La Wikisource există texte originale legate de William Shakespeare
Wikicitat
La Wikicitat găsiţi citate legate de William Shakespeare.
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de William Shakespeare
Operele complete ale lui William Shakespeare
Tragedii: Romeo şi Julieta | Macbeth | Regele Lear | Hamlet | Othello | Titus Andronicus | Iulius Cezar | Antoniu şi Cleopatra | Coriolan | Troilus şi Cressida | Timon din Atena
Comedii: Visul unei nopţi de vară | Totul este bine când se termină cu bine | Cum vă place | Cymbeline | Love's Labour's Lost | Measure for Measure | The Merchant of Venice | Văduvele vesele din Windsor | Mult zgomot pentru nimic | Pericles, Prince of Tyre | Taming of the Shrew | Comedia erorilor | Furtuna | Twelfth Night, or What You Will | Doi gentlemeni din Verona | The Two Noble Kinsmen | The Winter's Tale
Piese istorice: King John | Richard II | Henry IV, part 1 | Henry IV, part 2 | Henry V | Henry VI, part 1 | Henry VI, part 2 | Henry VI, part 3 | Richard III | Henric al VIII-lea
Poeme şi sonete: Sonete | Venus and Adonis | The Rape of Lucrece | The Passionate Pilgrim | The Phoenix and the Turtle | A Lover's Complaint
Apocrife şi piese pierdute Edward III | Sir Thomas More | Cardenio (pierdută) | Love's Labour's Won (pierdută)
Vedeţi şi: Shakespeare pe ecran | Titluri bazate pe Shakespeare | Personaje shakespeariene | Reputaţia lui Shakespeare

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu