Utilizator:Remigiu/Słupsk
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Słupsk | |||
|---|---|---|---|
 |
 |
||
 Oficiul judeţean din Słupsk |
|||
| Etnonim | Słupszczanin | ||
| Voievodat | Pomerania | ||
| Judeţ | municipiu | ||
| Guvernul municipal | Rada Miasta Słupska | ||
| Primar | Maciej Kobyliński | ||
| Suprafaţă | 43,15 km² | ||
| Populaţie (2006) | 99.644 locuitori | ||
| Densitate | 1.264,34 hab/km² | ||
| Atestare documentară | secolul X | ||
| Prefix telefonic | 59 | ||
| Website | Pagina oficială | ||
| Localizare | |||
|
|||
Oraş în Polonia  |
|||
Słupsk (← în limba polonă, caşubiană Stôłpsk, germană Stolp, latină Stolpe, pomeraniană Słëpsk, Slypsk, AFI: /'swupsk/) este un municipiu din Voievodatul Pomerania (Polonia). Acest municipiu este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume şi este străbătut de râul Słupia. Oraşul se află la 18 km distanţă de Marea Baltică.
Populaţia oraşului la recensământul din 2002 era de 99.987 locuitori (aproximativ 98.989 locuitori în noiembrie 2006). Municipiul are o suprafaţă de 43,15 km².
Locuitori oraşului Słupsk se numesc słupszczanie.
Cuprins |
[modifică] Istorie
În secolul al IX-lea a luat naştere pe malul de est al râului Słupia, pe un teren plan, o aşezare slavică şi la scurt timp după aceea a fost construit castelul Słupsk. Drumul comercial care făcea legătura între Gdańsk şi Stargard Szczeciński trecea prin acea localitate.
Prima atestare documentară a oraşului Słupsk datează din anul 1240. În perioada 1220-1266 castelul a fost reşedinţa ducilor Swantepolk de Pomerania Orientală. În anul 1276 s-a înfiinţat o nouă colonie pe celălalt mal opus al râului de către comercianţii germani şi artizanii din Westfalia şi Holstein. În anul 1278 călugării dominicani au înfiinţat o mânăstire. După moartea ducelui Mestwin al II-lea în 1295, a izbucnit o dispută pentru moştenire între Polonia, Ordinul german, Bogislaw al IV-lea şi ducele de Pomerania. În anul 1309, Pomerania Orientală a fost divizată în Frieden din Stolp. Partea de vest cu oraşele Słupsk şi Sławno a fost revendicată de conţii de Brandenburg. La data de 9 septembrie 1310 contele de Brandenburg a acordat aşezării privilegii orăşeneşti după modelul aplicat în oraşul german Lübeck. Oraşul a primit din acel moment numele de Stolp.
[modifică] Geografie
[modifică] Localizare
Municipiul Słupsk se află în apropiere de oraşul Koszalin, în regiunea istorică Pomerania (situată în nordul Poloniei). Râul Słupia împarte oraşul în două părţi: partea de est şi partea de vest. În centrul oraşului se află o insulă, care a fost vechiul centru civic al oraşului Słupsk în Evul Mediu. Actualmente centrul municipiului se află în partea de nord-vest a oraşului. Întreagă suprafaţă a oraşului Słupsk este de 43,15 km² (4.315 ha), acesta fiind situată în fosta albie a râului.
Słupsk se învecinează cu Kobylnica, Krępa, Płaszewko, Kusowo şi Głobino la sud, Redzikowo la est, Siemianice, Przeginia şi Włynkówko la nord şi Bierkowo la vest. Municipiul se află la aproximativ 68 km de Koszalin, la 17 km de Ustka, la 150 km de Gdańsk, la 300 km de Szczecin şi la 450 km de Varşovia.
În prezent, oraşul Słupsk se extinde în partea de nord. Între Słupsk şi Włynkówko se află Zona Economică Specială Słupsk (poloneză Słupska Specjalna Strefa Ekonomiczna, prescurtat SSSE), zonă în care investiţiile beneficiază de anumite avantaje fiscale. Nu există momentan planuri de expansiune ale limitelor oraşului, dar acest lucru urmează să se întâmple în curând.
[modifică] Reţeaua hidrografică
Râul Słupsk ce traversează municipiul nu este amenajat, cu excepţia zonei din centrul oraşului. Râul se desparte în două braţe: Słupia właściwa şi Młynówka. Mai mulţi afluenţi se varsă în Słupia în zona Lasek Południowy (Pădurea din Sud) şi la nord de centrul oraşului. În Lasek Południowy şi Lasek Północny (Pădurea de Nord) există numeroase pâraie, lacuri, iazuri, bălţi şi mlaştini.
[modifică] Climă şi precipitaţii
Apropierea de Marea Baltică influenţează foarte mult clima din zona Słupsk. Diferenţele de temperatură dintre anotimpuri sunt importante, dar ele se micşorează de la an la an.
Vara este un anotimp mai călduros. Ea se întinde de la sfârşitul lunii mai până la sfârşitul lunii septembrie. Temperaturile depăşesc atunci 25°C, iar uneori pot ajunge chiar la 30-35°C. Multe zile sunt ploioase.
Toamna este un anotimp mai scurt şi variabil. În acest sezon, schimbarea vremii este mai accentuată.
[modifică] Populaţie
Oraşul Słupsk are o populaţie de 99.644 locuitori, în majoritate de origine poloneză. Dintre aceştia, 53.106 sunt de sex feminin şi 46.568 sunt de sex masculin. Creşterea populaţiei este foarte redusă. Există un număr mare de locuitori care sunt şomeri, în anul 2006 fiind înregistraţi 7.830 persoane fără un loc de muncă, dintre care 4.372 erau femei.
[modifică] Populaţia istorică
[modifică] Structura pe etnii
[modifică] Structura confesională
[modifică] Comunităţi minoritare
[modifică] Evoluţie demografică
Populaţia 
[modifică] Administraţie
Słupsk are, din anul 1999, statutul de municipiu, astfel încât nu mai face parte din teritoriul administrativ al judeţului pe spaţiul căruia se află din punct de vedere geografic. De asemenea, oraşul este capitala comunei omonime. Înainte de 31 decembrie 1998, Słupsk a fost reşedinţă de raion şi ulterior reşedinţă de voievodat.
Din anul 2002, primarul municipiului Słupsk este Maciej Kobyliński.
Słupsk este unul din cele mai importante oraşe din regiunea electorală Gdynia-Słupsk. Aici se află sediul biroului maritim, sediul teritorial de poliţie şi o parte a spitalului voievodal.
[modifică] Împărţirea administrativă
Oraşul Słupsk nu are subdiviziuni administrative, cartierele având doar caracter de definire informală a unei zone. Cele 5 cartiere ale municipiului sunt:
- Nadrzecze (Pe râu)
- Ryczewo
- Śródmieście (Centrul Oraşului / Centru Civic)
- Westerplatte
- Zatorze (După şine)
Cele mai mari zone limitrofe ale oraşului Słupsk sunt:
- Osiedle Niepodległości (suburbia Independenţa)
- Stare Miasto (Oraşul Vechi)
[modifică] Primăria
Actualul primar al oraşului Słupsk este social-democratul Maciej Kobyliński, reprezentant al partidului Sojusz Lewicy Demokratycznej. Sediul primăriei se află în Plac Zwycięstwa (Piaţa Victoriei).
Membrii actuali (2006-2010) ai Consiliului Municipal sunt următorii:
- Tadeusz Bobrowski
- Karolina Cetera
- Krystyna Danilecka-Wojewódzka
- Bogusław Dobkowski
- Władysław Hałasiewicz
- Krzysztof Kido
- Witold Kisielewski
- Zbigniew Konwiński
- Jolanta Krawczykiewicz
- Ryszard Kruk
- Robert Kujawski
- Ewa Kumik
- Jan Lange
- Wojciech Lewenstam
- Romuald Machaliński
- Elżbieta Mikołaczak
- Bronisław Nowak
- Andrzej Obecny
- Mirosław Pająk
- Tomasz Jerzy Rosiński
- Paweł Skowroński
- Zdzisław Sołowin
- Paweł Szewczyk
[modifică] Judeţul Słupsk
Słupsk este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume (în limba polonă: powiat) şi are o suprafaţă de 2.303,98 km² (aflându-se pe una din primele poziţii din Polonia şi pe primul loc în Voievodatul Pomerania) şi o populaţie de 92.227 locuitori (2005). Judeţul cuprinde un număr de 10 comune (gmina, pl. gminy):
- Damnica (în caşubiană: Damnica)
- Dębnica Kaszubska (în caşubiană: Dãbnica Kaszëbskô)
- Główczyce (în caşubiană: Główczëce)
- Kępice (oraş)
- Kobylnica Słupska
- Potęgowo (în caşubiană: Pòtãgòwò)
- Słupsk (comună)
- Smołdzino (în caşubiană: Smôłdzëno)
- Ustka (oraş, în caşubiană: Ùskô)
- Ustka (comună)
Cel mai mare oraş al judeţului este Ustka. Cea mai mare comună este comuna Główczyce.
[modifică] Oraşe înfrăţite
Słupsk este înfrăţit cu următoarele oraşe[1]:
Arhanghelsk, Rusia din 29 iunie 1989
Bari, Italia din 22 iulie 1989
Buhara, Uzbekistan din 8 aprilie 1994
Carlisle, Marea Britanie din 3 aprilie 1997
Flensburg, Germania din 1 iunie 1988- Ustka, Polonia din 13 iulie 2003[2]
Vantaa, Finlanda din 8 iunie 1987
Vordingborg, Danemarca din 13 mai 1994
[modifică] Economie
[modifică] Transport
[modifică] Transporturi externe
[modifică] 
Legături feroviare
Słupsk este un nod important de cale ferată. De aici pleacă trenuri în patru direcţii: spre nord (la Ustka), spre sud (la Szczecinek şi Miastko), spre vest (la Berlin, Szczecin, Kołobrzeg, Poznań şi Koszalin) şi spre est (la Cracovia, Varşovia, Gdańsk, Gdynia şi Łeba). În sistemul de clasificare a PKP, Gara Słupsk este de categoria „B”.
Prima cale ferată s-a construit în anul 1869 din Gdańsk către Słupsk. Între timp a fost construită şi o gară cu clădiri anexe.
[modifică] 
Legături rutiere
Drumul Naţional nr. 6 (DN 6), o parte a coridorului european E28, traversează oraşul de la vest la est. Acest drum naţional permite tranzitul din Szczecin, Kołobrzeg şi Koszalin către Gdańsk, Gdynia şi mai departe, la Varşovia şi în Polonia Orientală. Drumul Naţional nr. 21 (DN 21) începe în Słupsk şi traversează localităţile Miastko, Szczecinek, Poznań, Wrocław din Polonia Sudică. Drumurile regionale 210 şi 213 leagă oraşele din Voievodatul Pomerania cum ar fi Ustka, Bytów, Puck, Hel sau Chojnice. Drumurile locale, care nu au număr, fac legătura dintre municipiu cu satele din împrejurimi.
În anul 2007 se vor începe lucrările de construire a şoselei de centură, care va avea rolul de a reduce transportul de tranzit prin centrul civic al municipiului.
[modifică] 
Aeroportul Słupsk Redzikowo
Aeroportul din Redzikowo, un sat în apropiere de Słupsk, nu operează în prezent zboruri comerciale, dar a operat în trecut. Primăria oraşului depune eforturi pentru reintroducerea aeroportului în circuitul comercial. De asemenea s-a propus schimbarea numelui aeroportului, variantele propuse fiind Aeroportul Słupsk-Koszalin sau Aeroportul Słupsk-Pomorze.
Situaţia economică actuală impune reintroducerea traficului aerian. Această propunere a fost discutată de către guvernul local în septembrie 2006[3].
[modifică] Transporturi interne
În Słupsk se află 31 linii publice de autobuz, dintre care 14 deservesc doar municipiul, 6 deservesc şi judeţul înconjurător, 5 sunt linii speciale, 3 sunt linii speciale de noapte, una este gratuită şi una are un statut special de linie regională şi leagă oraşul Słupsk de Ustka. În afară de transportul public municipal, există şi curse ale companiei naţionale Polska Komunikacja Samochodowa, precum şi alte firme private, dintre care una dintre cele mai importante este Nord Express.
Un bilet de autobuz public în interiorul oraşului costă 1,90 PLN (pentru studenţi şi copii: 1,20 PLN). Biletele pe alte trasee sunt mai scumpe.
În Słupsk există 8 companii de taxi. Tariful, în oraş, este în general de 0,80 PLN/km. Pentru cursele în afara oraşului şi pe timp de noapte, tariful este dublu.
[modifică] Sistemele anterioare de transport public
În trecut, transportul public din Słupsk a fost deservit de către tramvaie (1910-1959). La început, au existat două linii: una roşie şi una verde. În anul 1913 a fost introdusă linia albastră (închisă în anul 1929). După al II-lea război mondial, liniile de tramvaie au fost repuse în funcţiune, dar cu numere (1 şi 2) în loc de culori. Lipsa veniturilor şi problemele cauzate de vagoane pe şinele înguste au provocat închiderea reţelei de tramvaie.
La data de 20 iulie 1985, prima linie de troleibuz, marcată cu litera A a fost deschisă. În proiectul iniţial a figurat punerea în funcţiune a cinci linii, dar până la urmă s-a decis înfiinţarea a trei linii. Următoarea linie deschisă a fost linia B, deschisă la 11 iulie 1986, şi cea de-a treia – C – la 27 iunie 1987. Linia D, care a avut două variante de rute şi linia E spre Ustka n-au mai fost deschise din cauza problemelor economice. În anul 1997, autobuzele au înlocuit troleibuzele, preluând rutele acestora. În prezent, linia C are numărul 15, B – 16 şi A – 17. S-a propus redeschiderea sistemului, dar s-a considerat că preţurile ar fi prea mari pentru bugetul orăşenesc.
[modifică] Educaţie şi cultură
[modifică] Şcoli
[modifică] Instituţii teatrale
[modifică] Muzee
[modifică] Biblioteci
[modifică] Festivaluri
[modifică] Media
[modifică] Presă
[modifică] Instituţii sanitare
[modifică] Sport
[modifică] Turism
[modifică] Monumente şi clădiri
[modifică] Parcuri şi grădini
Principalul complex de parcuri se află în partea sudică a oraşului, unde sunt situate Park Kultury i Wypoczynku şi Lasek Południowy (Pădurea de Sud). Aici există multe terenuri de joacă, precum şi un patinoar, un hipodrom şi un mic teatru în aer liber. Lasek Południowy este o zonă foarte populară în rândul amatorilor de plimbări cu bicicleta şi cu motocicleta.
Un alt complex de parcuri este Lasek Północny (Pădurea de Nord). Acesta reprezintă un loc popular de plimbare. Lângă pădure se află Stadionul 650-lecia, care a suferit modernizări în ultima vreme.
[modifică] Suburbii
[modifică] Împrejurimi
[modifică] Parcul peisagistic Dolina Słupi
Parcul peisagistic Dolina Słupi se află în partea de sud şi sud-est a oraşului şi este formată în principal din pădurile înconjurătoare aflate în lunca râului Słupia. Parcul este cunoscut în principal datorită sistemului său de hidrocentrale, care se află în satele Soszyca (Hidrocentrala Struga), Gałęźnia Mała (Hidrocentrala Gałęźnia), Konradowo (Hidrocentrala Strzegomino), Krzynia (Hidrocentrala Krzynia) şi Skarszów Dolny (Hidrocentrala Skarszów Dolny, pe Skotawa). Este inclusă şi câte o moară de apă din Słupsk.
Peisajul parcului este şi rezultatul contribuţiilor oamenilor. Lacurile mai mari cum ar fi: Lacul Strzegomino, Lacul Głębokie şi Lacul Krzynia, au fost construite în perioada înterbelică ca lacuri de acumulare pentru noile hidrocentrale inaugurate.
Sediul administraţiei Parcului Dolina Słupi este în oraşul Słupsk.
[modifică] Parcul Naţional Słowiński
La 40 km nord-est de Słupsk se află Parcul Naţional Słowiński (Słowiński Park Narodowy), cunoscut în principal datorită dunelor de nisip mişcătoare. În cuprinsul parcului se află două lacuri mari: Lacul Łebsko (al III-lea din Polonia ca suprafaţă) şi Lacul Gardno. În anul 1977, UNESCO a acordat Parcului Naţional Słowiński statutul de rezervaţie a biosferei.[4].
Sediul administraţiei Parcului Naţional Słowiński este în oraşul Smołdzino.
[modifică] Ustka
Ustka este un oraş polonez aflat pe litoralul Mării Baltice, în aproapiere de estuarul râului Słupia şi la 17 km de un alt oraş important din zonă, Słupsk. El este cunoscut ca una dintre destinaţiile preferate ale turiştilor datorită plajei sale destul de întinse, apei sale calde şi datorită numărului mare de atracţii de vacanţă. Ustka este şi o staţiune balneară.
Există o cale ferată care face legătura între Słupsk şi Ustka, dar turiştii pot ajunge acolo şi cu autobuzul sau cu taxiul.
[modifică] Alte localităţi de coastă
În afară de Ustka, în apropierea oraşului Słupsk se află şi alte localităţi de coastă, în general sate:
[modifică] Personalităţi marcante
- Ulrich Beck – sociolog german
- Paweł Kryszałowicz – fotbalist polonez
- Anna Łajming – scriitoare caşubiană
- Georg von der Marwitz – comandant al armatei germane
- Marek Pol – politician polonez
- Otto Liman von Sanders – general german din Imperiul Otoman
- Heinrich von Stephan – director al Poştei Germane
[modifică] Diverse
- Drapelul oraşului Słupsk
- Etimologia toponimului Słupsk
- Pommern
- Principatul Stolp
- Stema oraşului Słupsk
- Stolp
[modifică] Note
[modifică] Bibliografie
- Józef Lindmajer, Teresa Machura, Józef Spors, Bogdan Wachowiak - Dzieje Słupska (Editura Polskie Towarzystwo Historyczne, Słupsk, 1986);
- Articolul corespunzător din Wikipedia poloneză.
[modifică] Vezi şi
- Dwumiasto (Oraşul Dublu)
[modifică] Legături externe
- pl en ar de fr ru zh Pagina oficială a municipiului Słupsk
- pl en de Pagină cu mai multe informaţii despre Słupsk
Biserica Sf. Giacintu | Biserica Sf. Maria | Cartierul vilelor | Casa guvernamentală „Belwederek” | Castelul Ducilor | Hambarul lui Richter | Filharmonie | Fortificaţii | Monumentul Răzvrătitilor a Varşoviei din Słupsk | Oficiu poştal Parcul Culturei | Poarta Moarei | Poarta Noiă | Primăria din Słupsk | Sinagoga veche | Teatrul „Tęcza” | Teatrul „Nou” | Teatrul „Rondo”
