Varşovia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Varşovia Warszawa |
|||
---|---|---|---|
![]() |
![]() |
||
Deviză: Semper invicta (latină Întotdeauna imbatabilă) | |||
![]() Linie de orizont a Varşoviei |
|||
Etnonim | varşovien (poloneză Warszawiak) | ||
Voievodat | Mazovia | ||
Judeţ | municipiu | ||
Guvernul municipal | Rada Miasta Warszawy | ||
Primar | Hanna Gronkiewicz-Waltz | ||
Suprafaţă | 517,9 km² | ||
Populaţie (2006) | 1 700 536 locuitori | ||
Densitate | 3284 hab/km² | ||
Atestare documentară | secolul XIII | ||
Prefix telefonic | 22 | ||
Website | Pagina oficială | ||
Localizare | |||
|
|||
Oraş în Polonia ![]() |
Varşovia (Poloneză: Warszawa, pronunţat: /varˈʂava/) este capitala Poloniei din 1596, când Regele Sigismund al III-lea a schimbat capitala de la Cracovia. Populaţia Varşoviei în 1999 era de 1,618,468 locuitori. Municipiul este de asemena capitala voievodatului Mazovia fiind localizată în partea central-estică a ţării.
Cuprins |
[modifică] Istoria
Varşovia este notabilă printre capitalele din Europa nu pentru mărimea sa, vârsta sa, sau frumuseţea sa, ci pentru indestructibilitatea sa. Este un phoenix care a renăscut de mai multe ori din cenuşa războiului. Suferind daune mari în timpul ocupărilor suedeză şi prusacă din 1655-1656, a fost asaltată din nou în 1794, când armata rusă a masacrat populaţia suburbiilor varşoviene.
Pe 27 februarie, 1861 o mulţime din Varşovia a protestat împotriva ocupaţiei ruse a Poloniei, fiind omorâţi de către trupele ruseşti cinci protestatari.
Pe 1 august, 1944, populaţia oraşului a început Revolta varşoviană; după ratarea acesteia, oraşul a fost distrus din ordinul lui Hitler; suburbiile malului stâng, controlate de germani, au fost golite de populaţia rămasă, iar clădiriile au fost demolate. După război varşovienii s-au întors, iar oraşul a revenit la rolul său de capitală a Poloniei şi de centru social, politic, economic, ştiinţific şi cultural al ţării. Multe dintre străzile, clădiriile şi bisericile istorice au fost restaurate conform formei lor iniţiale. Centrul istoric al Varşoviei a intrat în 1980 pe lista UNESCO a Locurilor de Moştenire Mondială.
[modifică] Obiective turistice
- Palatul de cultură
- Palatul Lazienki
- Palatul Wilanow
- Cimitirul Powazki
[modifică] Stema şi culorile
Din a doua parte a secolului al XVIII-lea, stema Varşoviei a fost o sirenă cu sabie şi scut în mâini, reprezentând creatura care în legendă a condus un prinţ la acest loc, cerându-i să fondeze oraşul. Mottoul oraşului este "Contemnit procellas" ("Învinge furtuniile").
Culorile oraşului sunt galben şi roşu arajate ca două benzi într-un steag -galben sus şi roşu jos.
[modifică] Districte administrative
Varşovia este divizată în 18 entităţi distincte cu propriul corp administrativ:
![Cartierele Varşoviei (din 2002)](../../../upload/shared/thumb/3/34/Warszawa_podzial_administracyjny_2002.svg/300px-Warszawa_podzial_administracyjny_2002.svg.png)
Cartier | Populaţie | Suprafaţă |
---|---|---|
Mokotów | 217 651 | 35,4 km² |
Praga Południe | 187 845 | 22,4 km² |
Wola | 143 996 | 19,26 km² |
Ursynów | 137 716 | 44,6 km² |
Bielany | 136 485 | 32,3 km² |
Śródmieście | 135 000 | 15,6 km² |
Targówek | 124 316 | 24,37 km² |
Bemowo | 100 588 | 24,95 km² |
Ochota | 93 192 | 9,7 km² |
Praga Północ | 74 304 | 11,4 km² |
Białołęka | 64 000 | 74 km² |
Wawer | 62 656 | 79,71 km² |
Żoliborz | 50 934 | 8,5 km² |
Ursus | 44 312 | 9,35 km² |
Włochy | 36 276 | 28,63 km² |
Rembertów | 21 893 | 19,30 km² |
Wesoła | 18 482 | 22,6 km² |
Wilanów | 14 032 | 36,73 km² |
Totul | 1 690 821 | 517,90 km² |
[modifică] Galerie
[modifică] Vezi şi
- Pactul de la Varşovia
- Brigada de Pompieri a Varşoviei
- Metroul din Varşovia
[modifică] Legături externe
- Apartments Varşovia
- Diagramă cu zgârie-norii din Varşovia
- Harta oraşului (în poloneză)
- Revolta din 1944 din Varşovia (în poloneză)
- Hotel in Varşovia
- Imagini de epocă
- Pagina oficială a oraşului
- Palatul culturii şi al ştiinţei
- Fotografie panoramică a centrului oraşului
- Arhitectura modernă în Varşovia
- Viaţa în Varşovia - Ghid de călătorie şi al evenimentelor
- Portalul oficial al oraşului
- Un sit despre arhitectura oraşului înainte de război
Biała Podlaska | Białystok | Bielsko-Biała | Bydgoszcz | Bytom | Chełm | Chorzów | Cracovia | Częstochowa | Dąbrowa Górnicza | Elbląg | Gdańsk | Gdynia | Gliwice | Gorzów Wielkopolski | Grudziądz | Jastrzębie-Zdrój | Jaworzno | Jelenia Góra | Kalisz | Katowice | Kielce | Konin | Koszalin | Krosno | Legnica | Leszno | Lublin | Łomża | Łódź | Mysłowice | Nowy Sącz | Olsztyn | Opole | Ostrołęka | Piekary Śląskie | Piotrków Trybunalski | Płock | Poznań | Przemyśl | Radom | Ruda Śląska | Rybnik | Rzeszów | Siedlce | Siemianowice Śląskie | Skierniewice | Słupsk | Sopot | Sosnowiec | Suwałki | Szczecin | Świętochłowice | Świnoujście | Tarnobrzeg | Tarnów | Toruń | Tychy | Varşovia | Włocławek | Wrocław | Zabrze | Zamość | Zielona Góra | Żory
Amsterdam · Andorra la Vella · Ankara · Atena · Belgrad · Berlin · Berna · Bratislava · Bruxelles · Budapesta · Bucureşti · Chişinău · Copenhaga · Dublin · Helsinki · Kiev · Lisabona · Ljubljana · Londra · Luxemburg · Madrid · Minsk · Monaco · Moscova · Oslo · Paris · Podgorica · Praga · Reykjavík · Riga · Roma · San Marino · Sarajevo · Skopje · Sofia · Stockholm · Talin · Tirana · Vaduz · Valletta · Varşovia · Vatican · Viena · Vilnius · Zagreb