Sigrid Undset

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sigrid Undset

Sigrid Undset (n. 20 mai 1882, Kalundborg, Danemarca - d. 10 iunie 1949, Lillehammer, Norvegia) este o scriitoare norvegiană. Capodopera ei este trilogia Kristin Lavronsdatter (Kristin, fiica lui Lavrans), 1920-1922. A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1928.

[modifică] Motivaţia Juriului Nobel

"în special pentru descrierea plină de forţă a vieţii Nordului în timpul Evului Mediu".

[modifică] Date biografice

Sigrid Undset s-a născut în Kalundborg, Danemarca, dar familia sa s-a mutat în Norvegia când avea doi ani.Şi-a petrecut copilăria la Kristiania (Oslo). Mama , o daneză luminată şi echilibrată, a crescut-o în prima copilărie în atmosfera de saga şi de folclor scandinav iar tatăl , in distins arheolog, a educat-o în spiritul respectului faţă de valorile culturale ale antichităţii şi ale dragostei faţă de vremurile trecute. La vârsta de 11 ani este zguduită profund de moartea tatălui său, pe care îl adora. Greutăţiile familiale o obligă pe Sigrid să-şi întrerupă studiile - inclusiv pe cele de pictură- iar la 16 ani devine funcţionară. Drama copilăriei sale este povestită în romanul "Unsprezece ani", care apare abia în anul 1934. Pentru deosebitele ei calităţi morale sunt elocvente "condiţiile de creaţie" pe care le-a avut în perioada când a scris măiastra sa capodoperă, care i-a adus consacrarea pe plan mondial, trilogia Kristin Lavransdatter. Când a început să scrie această trilogie, Sigrid Undset avea 37 de ani, se despărţise de soţul ei şi plecase de la Oslo la Lillehammer, era însărcinată şi îngrijea de cinci copii, trei ai soţului din prima căsătorie şi doi ai ei, Unul din băieţii soţului şi o fetiţă a sa erau oligofreni. Sigrid scria toată noaptea, învingându-şi oboseala cu cafea şi ţigări, iar dimineaţa, după ce se ocupa câteva ore de copii şi gospodărie, se aşeza în pat şi descifra documente laice şi religioase din Norvegia medievală şi catolică a secolului al XIV-lea, scrise în latină şi în norvegiana veche, documentare absolut necesară pentru lucrarea sa. După apariţia primului volum, în 1920, era atât de epuizată încât nici n-a sesizat excepţionala primire de care s-a bucurat cartea. Lucrând în acelaşi ritm uluitor, în 1921 şi 1922 îi apar şi celelalte cărţi ale trilogiei. În primul volum, Kransen (Cununa), ne este prezentată o fată din Norvegia de la începutul veacului al XIV-lea, Kristin, fiica lui Lavrans, care refuză să se căsătorească cu logodnicul ales de părinţi şi se lasă sedusă de un bărbat cu o proastă reputaţie. La căsătoria cu acesta, Kristin poartă "cununa neprihănirii", deşi este însărcinată. Acest păcat îl va plăti din greu când, devenind Husfrue (Stăpâna casei), pune pe roate gospodăria în ruină a soţului său, de la care are şapte copii. Ultimul volum, Korset (Crucea), reprezintă ispăşirea păcatelor din tinereţe, prin moartea soţului său şi retragerea ei într-o mânăstire, unde îşi regăseşte liniştea sufletească.

[modifică] Bibliografie

Fru Marta Oulie (Doamna Marie Oulie), roman, (1907)
Den lykkelige alder (nuvelă), 1908
Viga-Ljot og Vigdis (roman), 1909
Ungdom , 1910
Jenny (roman), 1911
Fattige skjebner (nuvelă), 1912
Vaaren (roman), 1914
Fortællinger om kong Artur og ridderne av det runde bord , 1915
Splinten av troldspeilet (roman), 1917
Tre søstre (eseuri), 1917
De kloge jomfruer (nuvelă), 1918
Et kvindesynspunkt (eseuri), 1919
Kristin Lavransdatter (trilogie) 1920-1922
- Kransen (Cununa) (1920)
- Husfrue (Stăpâna casei) (1921)
- Korset (Crucea) (1922)
Vårskyer, 1921
Sankt Halvards liv, død og jærtegn, 1925
Olav Audunssøn i Hestviken (roman), 1925
Olav Audunssøn og hans barn (roman), 1927
Katholsk propaganda (eseuri), 1927
Gymnadenia (roman), 1929
Etapper (eseuri), 1929
Den brændende busk (roman), 1930
Hellig Olav, Norges konge (eseuri), 1930
Ida Elisabeth (roman), 1932
Etapper. Ny række (eseuri), 1933
To europeiske helgener, 1933
Elleve aar (roman), 1934
Den trofaste hustru (Soţia credincioasă) (roman), 1936
Norske helgener , 1937
Selvportretter og landskapsbileder, 1938
Madame Dorthea (roman), 1939