Sturm und Drang

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sturm und Drang (literal, "furtună şi imbold") a fost în principal mişcarea literară de protest în literatura germană din a doua jumătate a secolului XVIII, denumită astfel după o piesă de Friedrich Maximilian Klinger. Marchează revenirea Romantismului peste ceea ce era văzut ca o tradiţie literară raţionalistă. "Sturm und Drang" s-a desfăşurat probabil între 1767 şi 1785 (viziunea cea mai răspândită), 1769 şi 1786 sau 1765 şi 1795. Cea mai bine cunoscută manifestare a sa este romanul Suferinţele Tânărului Werther (Die Leiden des jungen Werthers) din 1774 a lui Johann Wolfgang von Goethe.

Mişcarea a influenţat şi muzica clasică a acelei perioade, rezultând în scrieri furtunoase în game minore în unele piese cum ar fi Don Giovanni a lui Wolfgang Amadeus Mozart (în uvertură) şi câteva simfonii ale lui Joseph Haydn, cum ar fi Simfonia Nr. 45.

Alte opere literare ale acestei perioade sunt:

• Johann Wolfgang von Goethe
  • Zum Schakespears-Tag (1771)
  • Sesenheimer Lieder (1771)
  • Götz von Berlichingen (1773)
  • Prometheus (1773; revizuită 1777)
  • Ganymed (1774)

• Friedrich Schiller
  • Die Räuber (1781)
  • Kabale und Liebe (1784)

• Jakob Michael Reinhold Lenz
  • Der Hofmeister (1774)
  • Die Soldaten (1776)

• Johann Heinrich Voss
  • Traducerea în limba germană a Iliadei şi Odiseei ale lui Homer
• Christoph Heinrich Hölty