Tanin
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Taninurile sunt compuşi vegetali cu o structură chimică complexă (care cuprinde multe grupări hidroxil fenolice, dar şi grupări carboxilice), capabile să precipite proteinele din pielea crudă, proteine cu care formează precipitate insolubile, imputrescibile, impermeabile (pielea tăbăcită). Taninurile fac parte alături de alcaloizi din categoria metaboliţilor secundari care se acumulează în plante şi în organele acestora.
Cuprins |
[modifică] Clasificare
După capacitatea de hidroliză taninurile se împart în:
- Taninuri catehice (condensate sau nehidrolizabile) care au la bază nucleul de 2 fenil benzopiran (3 flavanol)
Are la bază nucleul benzo γpironic care se întîlneşte în numeroase produse vegetale.
|
-
- Catehine(taninurile catehice simple), care au număr variabil de grupări hidroxil: catechina, epicatechina galat de catechină (format din condensarea acidului galic cu catechina)
-
- Taninuri catehice propriu-zise, care au proprietăţi tanante maxime, se formeaza de regulă prin condensarea a 3-10 molecule de catechine si
- Flobafene aşa numiţii compuşi balast, fără importanţă terapeutică,se formeaza în urma policondensării catechinelor cu moleculă mare.
- Taninuri galice (hidrolizabile sau pirogalice),esteri ai acidului galic sau a acidului hexahidroxidifenic (HHDP) care prin hidroliză acidă sau enzimatică pun în libertate acizi fenolcarboxilici şi oze.
-
- Galotaninuri (esteri ai acidului galic m digalic cu diferite oze):
-
- Elagotaninuri care prin hidroliză eliberează acid elagic
-
- Depside (esteri formaţi între 2-3moplecule de acizi fenolici identici (acid m digalic( sau diferite(acid clorogenic)
[modifică] Proprietati fizico-chimice
[modifică] Proprietăţi fizice
- Taninurile, atit cele catehice cit si cele galice sunt substante solide, de regula amorfe, inodore de culoare alba-brun (culoare se intensifica cu cit greutatea moleculara este mai mare), au un gust astringent (care dispare cu cresterea gradului de polimerizare).
[modifică] Solubilitate
- Sunt solubile în apă(cu care formează soluţii coloidale din care în prezenţa electroliţilor salefiază), alcool, acetona, glicerol, şi insolubile în eter, benzen, cloroform.
[modifică] Caracter acidobazic
- Datorită grupărilor hidroxil fenolice şi uneori a grupărilor carboxilice din moleculă, taninurile prezintă un caracter acid.Au capacitatea de precipitare a alcaloizilor, substanţelor cu caracter bazic, ciu ionii metalelor grele.
- Structura polifenolica este răspunzătoare în mediul alcalin de caracterul puternic reducător al soluţiilor de tanin, caracter reducator pus in evidenta de reducerea soluţiilor: Fehling, permanganat de potasiu, reactivului Tollens, iodului, apei oxigenatente
[modifică] Reacţii de culoare
Datorită prezenţei grupei hidroxil fenolice, taninurile poit da reacţii de culoare cu clorura ferică sau cu alaunul feric.
Denumirea reactivului | Compoziţie chimică | Culoarea precipitatului |
---|---|---|
Clorura ferică | FeCl3 | albastră (taninuri galice), verde (taninuri catehice), reacţie nespecifică , reacţia cu clorura ferică fiind dată şi de alţi compuşi vegetali. |
Braemer | Acetotungstat de sodiu | galbene |
Molibdat de amoniu | portocalie (reacţie nespecifică) | |
Acetat de plumb | plumb , acid acetic | reacţie specifică taninurilor galice |
Reactivul Styassny | CH2O:HCl 2:1 | galbene brune, reacţie specifică taninurilor catehice |
Apa de brom acidulată cu acid acetic | galbene |
[modifică] Proprietăţi tanante:
Taninurile au capacitatea de a precipita proteinele din soluţiile lor apoase.Pielea cruda are capacitatea de a absorbi cantităţi mari de apă,şi datorităpa acestui fapt este supusă fenomenului de putezire, mai ales în prezenţa microorganismelor.În stare uscate este dură şi transparentă, dar prin procesul de tăbăcire pielea pierde capacitatea d îmbibare cu apă tranformîndu-se într-un material, flexibil care poate fi utilizat.Tăbăcirea pieli este un proces complex care constă din cîteva etape:
- Producerea pielii gelatină
-
- Obţinerea materiei prime din tăbăcarie corium singur (formată din colagen(fibre) şi coriină (cu rol de ciment, care este solubilă în alcali, dar care se elimină prin tratarea premergătoare cu lapte de var)
- Sama, proces fermentativ enzimatic produs în prezenţa enzime proteolitice. În urma acestor procese se obţine pielea crudă cu un conţinut de apă de circa 70-80%
- Tăbăcirea propriu zisă este un proces complex care necesită etape destul de lungi. Poate fi realizată prin:
-
- Tăbăcirea cu taninuri vegetale cu ajutorul cojii de stejar mărunţită (durata 8luni-2 ani), paote fi scurtată pînă la 80 ore prin procesul de tăbăcire în butoi, sau tăbăcire cu extracte(pielea vine în contact cu o soluţie concentrată de tanin)
- Tăbăcirea minerală foloseşte săruri de aluminiu, fier, dar în special de crom.
- Tăbăcirea cu grăsimi are la bază folosirea uleiului de peşte şi expunerea la aer, în urma căreia are loc polimerizarea oxidantă a grăsimii şi fixarea polimerului de colagenul din piele.
- Procedee speciale folosirea diferitelor substanţe:formaldehida care condensează cu grupele -NH2, chinona, sulfoclorurile alifatice. 1
[modifică] Analiza taninurilor
Identificarea taninurilor se face în prealabil fie cu o soluţie de gelatină (precipitate care se dizolvă în exces de reactiv), sau cu soluţii de clorură ferică.Pentru examinarea histochimică se foloseşte reactivul Braemer, reactiv care în contact cu taninurile din celule va colora celulele respective în galben. Metodele utilizate pentru analiza taninurilot pot fi grupate în:
- Metode generale pentru grupările fenolice
- Metode pentru grupările funcţionale
- HPLC
- Metoda precipitării proteinelor (2)
[modifică] Produse vegetale
[modifică] Taninuri catehice
- Ratanhiae radix (rădăcina de ratania), reprezintă rădăcinile speciei Krameria triandra (Fabaceae), uscate după recoltare şi caretrebuie să conţină cel puţin 10% tanin
- Tormentillae rhizoma rizomii fără rădăcină de la Potentilla sylvestris, (Rosaceae)denumirea populară de scîntitoare sau sclipeţi
- Bistortae rhizoma rizomii (fără rădăcini, frunze şi tulpină) recoltaţi de la specia Polygonum bistorta (Polygonaceae) denumirea populară de răculeţ.
[modifică] Taninuri galice
- Hamamelidis folium frunzele recoltate de la arbustul Hamamelis virginiana (Hamamelidaceae), cu un conţinut de cel puţin 10% tanin.
- Gallae (gogoşi de ristic):formţiunile patologice rezultate
în urma înţepăturilor produse de insecta Cynips gallae tinctoria (Hymenopterae) în mugurii foliari ai atborelui Quercus lusitanica.var Infectoria (Fagaceae), cînd rezultă produsul Gallae Halepensis (gale de Alep, gale turceşti, sau gogoşile de ristic) Formaţiuzni patologice ce se obţin în urma înţepăturilor mugurilor foliari de la specia Rhus semialata, de către insecta Aphis chinensis, cînd se obţine produsul Gallae sinensis, gale chinezeşti.
- Anserinae herba partea supraterestră înflorită de la planta Potentilla anserina,(Rosaceae) coada racului, iarba gîştelor.
- Quercus cortex scoarţele de pe ramurile de 3-5 ani ale arborilor Quercus robur (stejar) şi Quercus petraea (gorun).
- Geum rhizoma rizomul şi rădăcinile plantei Geum urbanum, cerenţel, cuişoriţă, cu un conţinut de cel puţin 10% tanin. (3)
[modifică] Bibliografie
1 Neniţescu C.D Tratat elementar de chimie organică vol II Editura Tehnică , Bucureşti 1958
3.Constantin Pîrvu Universul plantelor vol 1-4 Editura tehnică Bucureşti 2003