Vălenii de Munte

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vălenii de Munte

stemă amplasare
Amplasare	45°11′8″N, 26°2′23″E
Ţară	România
Judeţ	Prahova
Atestare documentară	1431
Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]])	13 689 loc (1992), 13 309 loc (2002)
Suprafaţă	21,59 km²
Densitatea populaţiei	616 loc./km²
Altitudine	350 m n.m.
Localităţi suburbane	{{{componenţă}}}
Primar	ec. Stelian Manolescu (PSD), din 2004
Sit web	ro [ ]
Adresa de e-mail a Primariei oraşului
Poziţia oraşului în cadrul judeţului
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Vălenii de Munte]]
Harta administrativă a oraşului

Vălenii de Munte este un oraş din judeţul Prahova, Muntenia, România, cu o populaţie de 13 309 locuitori. Se află în Depresiunea Vălenii de Munte, pe Valea Teleajenului, la 98 km faţă de municipiul Bucureşti, 28 km înspre nord faţă de municipiul Ploieşti şi la 89 km înspre sud-est faţă de municipiul Braşov. Se întinde pe o lungime de 5 kilometri. Se poate ajunge în oraş folosind DN 1A Bucureşti – Ploieşti – Braşov. Este atestat documentar ca "târg al săcuienilor" şi vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431. Vălenii de Munte a fost reşedinţa lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată.

Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca prezenţa omului să fie atrasă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu şi continuând cu etapele succesive, mezoliticul şi neoliticul.

[modifică] Marii poeţi români despre Vălenii de Munte

[modifică] Nicolae Iorga: în literatură

"...şi ce frumoasă era aici imaculata iarnă, cu sărutul soarelui clar pe gheaţă, cu pitorescele cortegii ale irozilor mergând foarte serioşi, ca în Botoşanii mei, din casă în casă...

Era aici o pace, o bună înţelegere românească, o ceremonie întârziată, fără nici un amestec de populaţie străină...

Era ceva de creat în acest colţ de lume pustie."

[modifică] Nicolae Labiş: într-o scrisoare trimisă în 1951 din tabăra de la marginea oraşului iubitei sale

"Vălenii sunt de fapt de deal şi nu de munte."

[modifică] Istorie

Hanul „La barieră” din Muzeul Satului, Bucureşti; hanul a fost adus din Vălenii de Munte.

Vălenii de Munte a jucat un rol important în istoria României, încă de la începuturile sale. A îndeplinit de-a lungul existenţei sale funcţii de prestigiu ale unui oraş: capitală de judeţ, vamă, târg, reşedinţa „plaiului Teleajen”, centru politic al raionului şi cetăţii de cultură Teleajen .

• 1431: atestare documentară a localităţii Vălenii de Munte într-o poruncă a lui Dan al II-lea.
• 1433: prima atestare documentară a "drumului Teleajenului" (Văleni - Drajna - Ceraşu - Slon - Vârful lui Craiu - Tabla Buţii - Vama Buzăului - Braşov).
• 1 octombrie 1473: este semnalată prezenţa lui Ştefan cel Mare la "Cetatea Teleajenului" (poate Homorciu), unde taie capetele pârcălabilor lui Radu cel Frumos, le ia în robie femeile şi dă foc cetăţii.
• 1573: Alexandru al II-lea întăreşte fiilor popii Neagoe moşie "peste valea Vălenilor".
• 1580: Mihnea Turcitu dă o întărire marelui spătar Albina asupra moşiei Albinari (Ariceştii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581 tot Mihnea Turcitu întăreşte altora ocine în hotarul Berevoieştilor (azi cartier în Vălenii de Munte).
• 1608: Radu Şerban întăreşte marelui vornic Cernica şi soţiei sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni şi Berevoieşti, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădişte.
• 1645: prima mărturie documentară asupra judeţului Sacueni (Saac) cu capitala la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781.
• 1684: Miron Costin menţionează în cronica sa Vălenii de Munte printre oraşele Ţării Româneşti.
• 1794: Târgoveţii oraşului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situaţiei lor pe moşia acesteia.
• 1794: Se menţionează în documente "târgul domnesc Vălenii de Munte".
• 1797: existenţa unui dascăl plătit la şcoala din Văleni.
• 1832: Văleniul numără 518 gospodării (cu 2590 suflete).
• 1848: Nicolae Bălcescu recrutează din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu şi Ion Gherasim Gorjan.
• 1907: se instalează aici istoricul Nicolae Iorga care deschide, în iulie 1908, Universitatea populară de vară.

[modifică] Termeni derivaţi

• sg. vălenar, vălenard, vălenean; pl. vălenari, vălenarzi - persoană care s-a născut sau locuieşte în oraş.

[modifică] Geografie

[modifică] Limite

Împrejurimile oraşului Vălenii de Munte

În partea de nord, oraşul se învecinează cu comunele Teişani şi Drajna, în timp ce în partea de sud are ca vecină comuna Gura Vitioarei. Predeal-Sărari şi Gornet sunt vecinii oraşului în partea de est. În vest, oraşul se învecinează cu Vărbilău (comună cu importante resurse naturale) şi Dumbrăveşti.

[modifică] Clima

Caracterizat printr-un climat temperat – continental, cu ierni blânde şi veri puţin răcoroase, oraşul Vălenii de Munte poate fi considerat o adevărată staţiune climaterică.

[modifică] Reţeaua hidrografică

Prin oraşul Vălenii de Munte trec două râuri: Văleanca şi Teleajenul.

[modifică] Solurile

Cele mai răspândite soluri din zona oraşului sunt aluviuniile şi solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale şi argiloviluviale brune podzolite, ca şi cele brune şi negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune şi argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanţi soluile erodate.

[modifică] Populaţia

În anul 2002, oraşul avea o populaţie de 13.309 locuitori, dintre care 13.207 români, 5 maghiari, 4 germani, 77 rromi ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia era alcătuită din 12.812 ortodocşi, 9 romano-catolici, 200 penticostali, 72 evanghelişti ş.a.

[modifică] Economie

[modifică] Prahova Industrial Parc

Funcţionează în cadrul Parcului Industrial peste 20 de firme cu capital străin şi autohton, cu domenii de activitate variate: construcţii metalice civile şi industriale, prelucrări mecanice prin aşchiere, prelucrare lemn, confecţii textile, aparatură medicală, prelucrare geam etc. S-au creat peste 700 locuri de muncă şi s-a închiriat peste 95% din suprafaţa construită disponibilă.

[modifică] La Festa International

La Vălenii de Munte, firma a cumpărat în iunie 2001 activele fostei fabrici de conserve unde s-a aplicat o amplă acţiune de reamenajare şi modernizare. Numărul angajaţilor este de 395 de persoane, cu o medie de vârstă în jur de 30 de ani. Investiţia până acum la Văleni este de aproximativ 12.000.000 € şi în perioada următoare se vor mai investi 4.000.000 €. ^[1]

[modifică] Administraţie şi politică

[modifică] Cartiere

Harta străzilor oraşului Vălenii de Munte

Vălenii de Munte este împărţit în 17 cartiere. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului oraşului. Acesta din urmă dispune de o arhitectură îmbinată cu măiestrie, în stilurile gotic şi baroc.

Catrierele oraşului sunt: Centru, Bălcescu, Piaţa, Trăistari, Eminescu, Berceni, Avram Iancu, Enescu, Berevoieşti, Cismari, Ghiduleşti, Stadion, Ştefan cel Mare, Cuza Vodă, Tabaci, Rizăneşti şi Valea Gardului.

[modifică] Primăria

Primarul oraşului, Stelian Manolescu

Actualul primar al Vălenilor de Munte este Stelian Manolescu (ales pe un mandat de 4 ani, din 2004), reprezentând Partidul Social Democrat. Viceprimarul este Mircea Niţu.

[modifică] Consiliul Local

Consiliul Local este compus din 17 consilieri împărţiţi astfel:

[modifică] Alte instituţii administrative

• Oficiul de Poştă
• Brigada de Pompieri
• Poliţia Vălenii de Munte
• Poliţia Comunitară
• Administratia Finanţelor Publice etc.

[modifică] Mass-media

Ziarul Vălenii - Numărul 14

Ziare:

• Vălenii. Ziarul a fost fondat de Stelian Manolescu, actualul primar al orasului. Se află sub patronajul societăţii cu răspundere limitată Valte, care impreuna cu Fundaţia Armonia îl tipăreşte. Ziarul apare bilunar, dar din cauza problemelor financiare pe care le întâmpină, mai apare câteodată cu o mică întârziere. Redactorul-şef este Gheorghe Burdujan.
• La Vălenii de Munte apar şi majoritatea ediţiilor cotidienelor naţionale, precum Ziua, România Liberă, Evenimentul Zilei, Ziarul Financiar, Pro Sport sau Gazeta Sporturilor.

Televiziuni:

• Info Control. Televiziune ce aparţine firmei Control S.A. Ploieşti, Info Control este un post de informare a cetaţenilor din oraş, dar şi pentru cei din împrejurimi. Acest canal funcţiona mai demult, dar în urmă cu câtva timp a fost pus la punct. Pe fundalul prezentării informaţiilor se poate asculta live Radio 21.

Posturi de radio: În oraş nu există deocamdată un post de radio propriu. Cele mai populare posturi de radio naţionale ascultate de vălenari sunt Kiss FM, Radio 21, Magic FM şi Mix FM.

[modifică] Imnul oraşului

Imnul oraşului a fost compus de Carmen Aldea Vlad şi interpretat de Fuego.^[2]

• De două ori:

Privirea lui Iorga veghează din timp

Aici la Vălenii de Munte

Şi cheia istoriei cere răstimp

Celor mulţi care ştiu să asculte.

• Refren (bis):

Loc de legenda ca-o lume de vis

Cu oamenii dintr-o bucată

Vălenii de Munte au cerul deschis

Străbunii veghează în vatră.

• De două ori:

Privirea lui Iorga e vie oricând

Aici la Vălenii de Munte

Şi pietre şi râuri transmit într-un gând

Vălenilor locul de frunte.

• Refren (bis)
• De două ori:

Cinstind festivalul cu ţuica dintâi

Se adună românii pe seară

Miroase-a prune din fiert şi gutui

Vălenii-s bucată din ţară

• Refren (ter)

[modifică] Evenimente de interes naţional

Centrul de Cultură Europeană - locul unde se ţin aproape toate evenimentele importante din oraş. Alături se va construi noua primărie, cea veche fiind retocedată în decursul acestui an proprietarilor de drept.

• 9 mai: ziua oraşului. Manifestare complexă: alocuţiuni, depuneri de flori, versuri şi cântece patriotice, muzică de fanfara, spectacole, întreceri sportive, simpozioane, expoziţii, dans etc.
• 13 - 18 august: cursurile de vară ale Universitătii Populare "Nicolae Iorga". Manifestare complexă, cu participare naţională şi internaţională: prelegeri, dezbateri, simpozioane, expoziţii de carte, cusături, ţesături, pictură, sculptură, fotografii artistice, mestesuguri traditionale, spectacole, excursii culturale, lansari de carte etc.
• 15 august: Stămăria Mare - festival folcloric judeţean, cu participare naţională şi internaţională.
• 27 - 29 octombrie: Serbările Toamnei la Vălenii de Munte. Manifestare cultural-artistică complexă, cu participare naţionala, inclusiv din Republica Moldova: târgul de toamnă al producătorilor de pe Valea Teleajenului, expoziţii, spectacole folclorice, concursuri, muzica de fanfară, serii de dans etc.

[modifică] Personalităţi marcante ale oraşului

Nicolae Iorga (n. 5/ 17 iunie 1871, d. 27/ 28 noiembrie 1940)

• Ecaterina Iorga (n. 1/ 13 noiembrie 1878, d. 24 noiembrie 1941)
• Nicolae Tonitza (n. 1886, d. 1940)
• Toma Gh. Tomescu (14 noiembrie 1881, Tecuci, d. 16 aprilie 1949)
• Miron Radu Paraschivescu (n. 2 octombrie 1911, Zimnicea, d. 17 februarie 1971)
• Ion Gherasim Gorjanu
• Dumitru (Tache) Brumărescu
• Acad. Mircea Maliţa
• Valentin Ciucă
• Prof. Dr. Constantin Pârvu
• Dr. Gheorghe Brătescu
• Dr. Gheorghe (Ghiţă) Brătescu
• Dr. Costache Dimitriu
• Dr. Aurelian Pârvulescu
• Dr. Constantin Găucan
• Gheorghe Pădure
• Grigore Jipescu
• Prof. Petre Dumitrescu
• Călin N. Turcu (n. 1942, Ploieşti)
• Ioan D. Petrescu
• Gheorghe Pănculescu
• Gheorghe Ionescu-Siseşti
• Mircea Palaghiu
• Mădălina Manole

[modifică] Cetăţeni de onoare

Primăria Vălenii de Munte a acordat şi acordă, în fiecare an la 9 mai (ziua oraşului), titlul de cetăţean de onoare, uneori post-mortem, acelor vălenarzi care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea oraşului şi promovarea sa.

[modifică] Muzee, monumente, lăcaşe de cult şi biblioteci

Muzee:

Casa memorială N. Iorga

• Casa memorială N. Iorga
• Muzeul Etnografic "Valea Teleajenului"
• Muzeul de Ştiinţe Naturale "Cultura Prunului"
• Muzeul de artă religioasă şi Şcoala de misionare naţionale şi morale "Regina Maria"

Monumente:

• Bustul N. Iorga din curtea muzeului, creaţia lui Oscar Hand
• Bustul N. Iorga din faţa Bisericii Mănăstirea, creaţia sculptorului Emil Russi
• Bustul N. Iorga din faţa Colegiului Naţional N. Iorga, sculptat de Maria Grigorescu Vasilovici
• Bustul N. Tonitza din faţa Centrului de Cultură Europeană
• Monumentul eroilor din faţa Complexului muzeal

În apropiere poate fi vizitat Castrul roman de la Drajna.

Lăcaşe de cult:

• Biserica "Mănăstirea", monument de arhitectură, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitoria lui Hagi Răzvan Clucerul şi a soţiei sale Ilinca Hagiţa şi Clucereasa din Ceptura, la 1860 pe vremea domniei lui Şerban Cantacuzino.
• Biserica "Nica Filip". Are hramul "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" şi a fost târnosită în 1808. Ctitorii au fost Nica Filip şi Soare Piţoi.
• Biserica Berceni. La cutremurul din 1940 a fost puternic avariată şi n-a mai fost reparată din lipsa banilor sau pentru că era prea aproape de Mănăstire. Era deservită de Ion Hârlăceanu, preot refugiat.
• Biserica Berevoieşti. A fost şi este o filială a Bisericii "Nica Filip". Hramul este Sfântul Spiridon. Ca vechime este a doua după Mănăstire, la 1726, menţionată pe crucea spartă de lângă ea. Se fac rareori slujbe în ea.
• Biserica Sfântul Ioan. În faţa bisericii a stat mărturie peste timp de 400 de ani un plop (Populus nigra), dezafectat înainte de 1989. Un incendiu devastator din anul 1999 a mistuit întreg edificiul. În prezent se execută lucrări pentru o reconstrucţie integrală.
• Biserica Sf. Nicolae Tabaci. Hramul bisericii este Sfântul Nicolae. Era biserică de cartier a tăbăcarilor care s-au stabilit aici mai aproape de apă pentru prelucrarea pieilor.

Biblioteci:

• Biblioteca "Miron Radu Paraschivescu" se află în Complexul Muzeal "N. Iorga".

[modifică] Învăţământ

Facultăţi: În speranţa de a-i ajuta pe cei care doresc să absolvească o facultate, două unviversităţi din Bucureşti şi-au deschis filiale aici. Este vorba despre Universitatea "Titu Maiorescu" şi Universitatea Ecologică.

Licee:

• Colegiul Naţional "Nicolae Iorga" are două profile pentru învăţământul liceal: real şi uman.
• Liceul Tehnologic/ Grupul Şcolar Agromontan "Romeo Constantinescu"

Alte şcoli:

• Şcoala de Arte şi Meserii "Gheorghe Pănculescu". La insistenţele profesorului Eugen Stănescu, fosta Şcoală Generală numărul 3 poartă de la începutul anului şcolar 2005 numele inginerului Pănculescu.
• Şcoala Miuleşti
• Şcoala Specială

Grădiniţe: În Vălenii de Munte funcţionează pentru pre-şcolari patru gradiniţe cu program normal. Există şi o gradiniţă particulară, cu program prelungit.

[modifică] Sănătate

Oraşul beneficiază de un spital cu aparatură modernă. De asemenea, există şi o policlinică. În privinţa medicilor de familie, aceştia despăşesc numărul de patru.

[modifică] Oraşe înfrăţite

• Cimişlia, Moldova
• Eaubonne, Franţa
• Saranda, Albania

[modifică] Hoteluri, pensiuni şi restaurante

Oraşul Vălenii de Munte dispune de puţine hoteluri şi pensiuni de diferite categorii, care însumează un număr de peste 400 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim Hotel Capitol şi Hotel Ciucaş (al Cooperativei).

Pentru ieşiri în oraş, în Văleni se găsesc o gamă variată de restaurante, bistro-uri, pizzerii sau pub-uri. Amintim de „Pizzeria Number 1”, „Pizza Mania”, „Fornetti”, Restaurant „Ciucaş” şi diverse cofetării.

De asemenea, se poate opta pentru turismul rural.

[modifică] Note

1. ↑ Curierul National din 27 iulie 2006: La Festa - cifra de afaceri de 43 milioane de euro in 2006
2. ↑ Ziarul Prahova din 14 august 2006: „La Universitatea de vară de la Vălenii de Munte, «Nicolae Iorga a fost printre noi»”

[modifică] Vezi şi

• Lista primarilor din Vălenii de Munte
• Depresiunea Vălenii de Munte

[modifică] Legături externe

• Vălenii de Munte: site neoficial
• Imnul Vălenilor de Munte
• FallingRain.com
• Vălenii de Munte, un oraş de week-end
• Documentar TVR din 1968: „Cu trăsura, la Văleni”
• SearchRomania.net: informaţii despre străzi, instituţii etc.
• Kappa.ro: Vremea la Vălenii de Munte
• Casa memorială „Nicolae Iorga”
• Muzeul de Artă Religioasă „Nicolae Iorga”, aflat în Şcoala de Misionare Naţionale şi Morale
• Parohia „Sfântul Ioan” din Vălenii de Munte
• Wikitravel: oportunităţi turistice

[modifică] Bibliografie

• Ion Bocioacă, Vălenii de Munte, Editura ASA, Bucureşti, 2004
• Ion Bocioacă şi Paul Popescu, Vălenii de Munte, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1988

Municipii şi oraşe în judeţul Prahova

Azuga | Băicoi | Boldeşti-Scăeni | Breaza | Buşteni | Câmpina | Comarnic | Mizil | Ploieşti | Plopeni | Sinaia | Slănic | Urlaţi | Vălenii de Munte