Element chimich
Da Wikipedia.
Chest artícul al ven da vess scumenzaa, e al cuntegn dumà pocch infurmazziun. Se a pudii, gjuntee-n vargüna adess e jütee-n a fá-ll deventá sempru mejuur, in acoort a i cunvenziun da la Wikipedia. Par vidé una lista cumpleta di artícuj in chesta cundizziun, vardee la rispetiva categuría. |
Cheest artícul al è scrivüü in koiné uçidentala, urtugrafía ünificada. |
I elemeent chímich a inn sustaanz ca pödenn minga vèss spartí in ólter püssee sémplis. Tütt i elemeent chímich a inn custitüii da àtum ca g'ann l'istèss nümer de prutún in del nücli; a quèll nümer chí ga dísenn nümer atòmich e al sa índica cunt la Z.
Per esémpi, l'àtum de carbòni a l'è faa da 6 prutún, quèll de uràni da 92. Sa cugnússenn püssee de 100 elemeent chímich difereent, dii quàj 93 a inn natüràj e ul rèst artificiàj.
I elemeent sa rapreséntenn cunt un símbul de vüna u dü lèter, e inn urganizaa in de la taula periòdica.