Alexandria, Egipt
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alexandria (greacă Αλεξάνδρεια) este al doilea oraş ca mărime din Egipt dupa Cairo. Populatie 3,8 milioane de locuitori. Distanta de Cairo: 225 km. Situat la varsarea in Marea Mediterana a bratului vestic, componenta a Deltei Nilului. In prezent este port, centru educational, cultural, financiar si economic: ind. petrochimica, a cimentului, alimentara, textila, turism. Portul si-a pierdut din importanta. Santierele navale de aici sint prea mici pentru industria navala moderna. Cele mai mari nave comerciale prefera sa se indrepte spre Suez sau spre Damietta, oras modern de pe Nil. Orasul contemporan se intinde de-a lungul tarmului mediteranean pe o lungime de aproape 30 km. Partea estica a orasului comunica cu partea sa vestica prin intermediul bulevardului Al-Corniche, ce merge de-a lungul tarmului si de pe care se coboara direct pe plaja.
[modifică] Istorie
Întemeiat în jurul anului 334 î.Hr. de Alexandru cel Mare, sediu al stăpânirii începând din vremea lui Ptolomeu I 322-285 i c, Alexandria nu a încetat să se dezvolte în toată perioada greco-romană. Încă din vremea regilor Ptolomeu II şi III era un bogat oraş comercial şi un renumit centru cultural. În timpul cuceririi arabe, oraşul intră în declin, cedând locul cetăţii Rosette şi îşi reia locul de frunte abia în epoca lui Mehmet-Ali.
Alexandria ocupă un istm stâncos, îngust, situat între Marea Mediterană şi lacul Mariut. Oraşul vechi este îngropat sub oraşul modern şi arheologia alexandrină progresează mai ales cu ocazia lucrărilor urbanistice. Pe de altă parte, scufundarea unei fâşii de litoral a făcut să dispară sub apă cea mai mare parte din clădirile elenistice: nu se mai văd nici Farul nici Biblioteca, nici Muzeul. Pe insula Pharos din fata tarmului Alexandriei a existat in Antichitate un far inalt de 135 m, fiind cea mai inalta cladire din acea epoca si cunoscut in istorie ca a 7-a minune a Antichitatii: “Farul din Alexandria”. In virful sau se gasea statuia lui Poseidon, inalta de 7 m. "Biblioteca" din Alexandria a fost cea mai mare biblioteca a Antichitatii, cu 900000 de pergamente. Aici lucrau filozofi, matematicieni, poeti, medici. Ei au pus bazele calendarului iulian si ale geometriei moderne. Se mai pot vizita încă Serapeumul cu marea sa coloană numită "a lui Pompei" şi subteranele sale, mormintele cu etaj de la Com es-Sugafa şi câteva edificii răspândite prin oraşul modern. La Muzeul Argeologic din Alexandria se pot urmări între monumentele strict egiptene şi vasele şi tanagrelele elenistice, toate încercări făcute de artişti — cu preţul unui uimitor sincretism şi câteodată a unui penibil prost gust — de a împăca stilurile şi ideile religioase ale Orientului cu cele ale Occidentului. Se mai pot vedea monumente ale comunităţii ebraice, care a fost întotdeauna importantă, şi vestigii creştine.
[modifică] Bibliografie
- Enciclopedia civilizaţiei şi artei egiptene, editura Meridiane 1974
