Bit
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
IN metrologie]] bit este o unitate de măsură pentru cantitatea de informaţie. Un bit este cantitatea cea mai mică posibilă de informaţie, necesară reducerii la jumatăte a incertitudinii. Exemple de calculul cantităţii de informaţie:
Să presupunem că vedem un zar, dar suntem prea departe ca să vedem ce număr a ieşit. Numărul poate avea 6 valori (1, 2, 3, 4, 5, 6). Cineva ne spune ca numărul este mai mic decât 4. Acum numărul de valori posibile este doar 3 (1, 2, 3). Cantitatea de informaţie care ne-a fost dată este deci 1 bit, deoarece incertitudinea s-a înjumatăţit: de la 6 la numai 3 valori posibile. Dacă ni s-ar fi spus că numărul ieşit este mai mare decât 4, atunci numărul variantelor rămase ar fi fost 2, iar cantitatea de informaţie primită ar fi fost log2(6/2) respectiv 1,584962500721156 bit.
Un bit, notat b (minusculă, vezi şi octet), este termenul informatic pentru unitatea elementară de informaţie. Un bit al memoriei unui calculator poate conţine doar una din două variante posibile: sau 0, sau 1. În funcţie de conotaţia sa, un bit mai poate fi reprezentat şi prin perechile "da" sau "nu", "alb" sau "negru", "adevărat" sau "fals". Alte exemple:
- electrotehnică: un circuit electric care poate genera o tensiune ori de 5 V, ori de 5,8 V
- mecanică: un pix care are mina ori scoasă ori băgată înăuntru; uşile de tramvai deschise sau închise (dacă ignorăm toate situaţiile de tranzitie, de obicei de scurtă durată).
Cuvântul "bit" este un neologism preluat din limba engleză, unde s-a format prin prescurtarea expresiei "BInary digiT" (cifră binară). Toate calculatoarele actuale au la baza lor prelucrarea biţilor, într-o formă sau alta.
[modifică] Bit - Legătura între partea fizică şi cea logică
Desigur că în computere biţii au şi o implementare materială, fizică. Această implementare concretă nu este însă standardizată (nu este la fel pentru toate computerele). Un exemplu simplu: la computerul de tip "xyz", trecerii curentului printr-un anume punct i se asociază cifra binară 0, iar lipsei curentului cifra 1.
O structură de opt biţi formează un byte (se citeste: bait) sau un octet, cu simbolul B. 210=1024 de bytes poartă denumirea 1 kB (kilobyte=kilooctet).
[modifică] 8 biţi, 16 biţi, 24 de biţi, 32 de biţi
În sistemul binar, un număr de n biţi are in general capacitatea de a reprezenta (a reţine, a memora) o valoare între 0 şi 2n-1 (un număr total de 2n valori posibile). Astfel, cu 8 biţi se pot reprezenta toate numerele naturale între 0 şi 255 (28=256); 16 biţi înseamnă valori posibile între 0 şi 65.535; 24 de biţi pot reţine valori până la 16.777.215, iar 32 de biţi până la 4.294.967.295.
