Calendarul chinez

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Calendarul chinez este un calendar (astronomic) întocmit după lună cu toate că i-a în considerare un ciclu solar de un an i-a de asemenea în considerare şi ciclurile lunii (ciclurile selenare) acest calendar (公曆 gōngli) este folosit pentru stabilirea sărbătorilor tradiţionale din China şi Taiwan, dar au preluat în acelaşi timp ca şi majoritatea statelor din Asia, calendarul Gregorian (xili 西曆 xīli) . In Taiwan numerotarea anilor (analog la creştini cu Naşterea lui Hristos) începe din anul 1912 anul întemeierii Republicii China (Taiwan).

[modifică] Reguli

Calendarul de azi începe din anul 1645 şi regulile calendarului se pot preciza într-o perioadă de 5 ani:

Punctul de referinţă este meridianul estic 120 (Peking: 116°25'O).
Ziua începe la miazănoapte
In prima zi a lunii este întotdeauna Luna nouă
Solstiţiul de iarnă din emisfera nordică cade totdeauna în luna XI-a
Când e nevoie de o lună bisectă (analog anului bisect), va fi lună bisectă prima lună dintre două solstiţii de iarnă Zhōngqì (chin. 中氣)

Cele 12 Zhōngqì împart orbita eliptică a pământului în 12 părţi, fiecare parte având 30°, unde cele 2 solstiţii şi cele 2 echinocţii sunt 4 Zhōngqì din cele 12 Zhōngqì. Perioada medie de timp dintre două Zhōngqì corespunde cu 1/12 dintr-un an tropical, respectiv 30,43685 zile şi este ceva mai lung ca luna sinodică mijlocie de 29,53059 zile.
Dificultatea calculării calendarului chinez este datorită faptului că nu i-a în considerare valorile medii, ci se bazează pe datele astronomice exacte ale poziţiei lunii şi soarelui.
Perioada de timp între două Zhōngqì variază între 29,44 şi 31,44 de zile, iar o lună sinodică variază între 29,27 şi 29,84 de zile.
Din această cauză destul de rar dar poate fi lună cu două Zhōngqì, şi altă lună fără Zhōngqì.

[modifică] Ciclul de 60 de ani

Ciclul de 60 de ani
Element	Animal	Simbol	Anul
Lemn	Şobolan	甲子	1864	1924	1984
Lemn	Bovină	乙丑	1865	1925	1985
Foc	Tigru	丙寅	1866	1926	1986
Foc	Iepure	丁卯	1867	1927	1987
Pământ	Dragon	戊辰	1868	1928	1988
Pământ	Şarpe	己巳	1860	1929	1989
Metal	Cal	庚午	1870	1930	1990
Metal	Oaie	辛未	1871	1931	1991
Apă	Maimuţă	壬申	1872	1932	1992
Apă	Cocoş	癸酉	1873	1933	1993
Lemn	Câine	甲戌	1874	1934	1994
Lemn	Porc	乙亥	1875	1935	1995
Foc	Şobolan	丙子	1876	1936	1996
Foc	Bovină	丁丑	1877	1937	1997
Pământ	Tigru	戊寅	1878	1938	1998
Pământ	Iepure	己卯	1879	1939	1999
Metal	Dragon	庚辰	1880	1940	2000
Metal	Şarpe	辛巳	1881	1941	2001
Apă	Cal	壬午	1882	1942	2002
Apă	Oaie	癸未	1883	1943	2003
Lemn	Maimuţă	甲申	1884	1944	2004
Lemn	Cocoş	乙酉	1885	1945	2005
Foc	Câine	丙戌	1886	1946	2006
Foc	Porc	丁亥	1887	1947	2007
Pământ	Şobolan	戊子	1888	1948	2008
Pământ	Bovină	己丑	1889	1949	2009
Metal	Tigru	庚寅	1890	1950	2010
Metal	Iepure	辛卯	1891	1951	2011
Apă	Dragon	壬辰	1892	1952	2012
Apă	Şarpe	癸巳	1893	1953	2013
Lemn	Cal	甲午	1894	1954	2014
Lemn	Oaie	乙未	1895	1955	2015
Foc	Maimuţă	丙申	1896	1956	2016
Foc	Cocoş	丁酉	1897	1957	2017
Pământ	Câine	戊戌	1898	1958	2018
Pământ	Porc	己亥	1899	1959	2019
Metal	Şobolan	庚子	1900	1960	2020
Metal	Bovină	辛丑	1901	1961	2021
Apă	Tigru	壬寅	1902	1962	2022
Apă	Iepure	癸卯	1903	1963	2023
Lemn	Dragon	甲辰	1904	1964	2024
Lemn	Şarpe	乙巳	1905	1965	2025
Foc	Cal	丙午	1906	1966	2026
Foc	Oaie	丁未	1907	1967	2027
Pământ	Maimuţă	戊申	1908	1968	2028
Pământ	Cocoş	己酉	1909	1969	2029
Metal	Câine	庚戌	1910	1970	2030
Metal	Porc	辛亥	1911	1971	2031
Apă	Şobolan	壬子	1912	1972	2032
Apă	Bovină	癸丑	1913	1973	2033
Lemn	Tigru	甲寅	1914	1974	2034
Lemn	Iepure	乙卯	1915	1975	2035
Foc	Dragon	丙辰	1916	1976	2036
Foc	Şarpe	丁巳	1917	1977	2037
Pământ	Cal	戊午	1918	1978	2038
Pământ	Oaie	己未	1919	1979	2039
Metal	Maimuţă	庚申	1920	1980	2040
Metal	Cocoş	辛酉	1921	1981	2041
Apă	Câine	壬戌	1922	1982	2042
Apă	Porc	癸亥	1923	1983	2043

Ciclul de 60 de ani, lunile şi zilele repetându-se în mod ciclic cu 10 elemente cereşti (天干 tiāngān) şi 12 simboluri de animale (地支 dìzhī). Ciclul de 60 de ani a fost introdus în timpul dinastiei Han în secolul III, azi Ciclul de 60 de ani respectiv ciclul de 12 ani a simbolurilor de animale este important pentru astrologia chineză.

[modifică] Cele 10 elemente

Cele 10 elemente (trunchiuri cereşti) sunt combinaţii a celor 5 forme de transformare cu Yin şi Yang (cer şi pământ).

甲 chin. jiă, jap. kinoe (木の兄) oder kō: Lemn şi Yáng
乙 chin. yĭ, jap. kinoto (木の弟) oder otsu: Lemn şi Yīn
丙 chin. bĭng, jap. hinoe (火の兄) oder hei: Foc şi Yáng
丁 chin. dīng, jap. hinoto (火の弟) oder tei: Foc şi Yīn
戊 chin. wù, jap. tsuchinoe (土の兄) oder bo: Pământ şi Yáng
己 chin. jĭ, jap. tsuchinoto (土の弟) oder ki: Pământ şi Yīn
庚 chin. gēng, jap. kanoe (金の兄) oder kō: Metal şi Yáng
辛 chin. xīn, jap. kanoto (金の弟) oder shin: Metal şi Yīn
壬 chin. rén, jap. mizunoe (水の兄) oder jin: Apă şi Yáng
癸 chin. guĭ, jap. mizunoto (水の弟) oder ki: Apă şi Yīn

[modifică] Cele 12 simboluri de animale

子 zĭ: Ratte (鼠 shŭ), siehe Anul Şobolanului
丑 chŏu: Rind (牛 niú), siehe Anul Bovinei
寅 yín: Tiger (虎 hŭ), siehe Anul Tigrului
卯 măo: Hase (兔 tù), siehe Anul Iepurelui
辰 chén: Drache (龍 lóng), siehe Anul Dragonului
巳 sì: Schlange (蛇 shé), siehe Anul Şarpelui
午 wŭ: Pferd (馬 mă), siehe Anul Calului
未 wèi: Schaf (羊 yáng), siehe Anul Oii
申 shēn: Affe (猴 hóu), siehe Anul Maimuţei
酉 yŏu: Hahn (鷄 jī), siehe Anul Cocoşului
戌 xū: Hund (狗 gŏu), siehe Anul Câinelui
亥 hài: Schwein (猪 zhū), siehe Anul Porcului

Cele 12 simboluri de animale sau ramuri sunt împărţiţi pe zile de 2 x 12 ore. Ora 24 fiind 子 iar 12 (prânz) 午, păstrându-se denumirea wŭqián (午前, din japoneză gozen = înaintea calului) pentru înainte de masă şi wŭhòu (午後, jap. gogo = după cal) pentru după masă. Simbolurile de animale din horscopul chinez spre deosebire de cel european care este influenţat de poziţia soarelui, cel chinez este influenţat de poziţia lunii. Această credinţă în horoscop se presupine că ar fi apărut în timpul dinastiei Han.

[modifică] Cele 60 de combinaţii

Pentru că 10 şi 12 au numitorul comun 2 , există 10•12/2 = 60 de combinaţii de la truchi la ramură (干支 gānzhī), de asemenea după prima combinaţie numită jiazi (甲子). In tabelă sunt 60 de combinaţii a anilor ce aparţin de perioada 1864 - 2043. Important de menţionat este faptul că Anul Nou a calendarului Gregorian corespunde Anului Nou chinez,

[modifică] Cele 24 de staţii ale anului

Un an este împărţit in 24 de staţii, cele 24 Jiéqì (節氣), care împart anul soarelui in 24 de părţi asemănătoare, mai precis elipsa este împărţită în 24 de părţi a 15° fiecare, care sunt importante pentru o agricultură tradiţională. Din punct de vedere climatic această împărţire este adecvată pentru China de nord. Incepând cu Yǔshuǐ (雨水) fiecare a doua staţie este un Zhōngqì (中氣). Pe motivul anilor bisecţi din calendarul Gregorian determinat de diferenţa dintre o orbită circulară faţă de orbita eliptică a pământului apar diferenţe de date care oscilează între două Jiéqì.

[modifică] Primăvara 春 Chūn

立春 Lìchūn - Inceputul primăverii (3.-5. Februar)
雨水 Yǔshuǐ - Anotimul ploios (18.-20. Februar)
驚蟄 Jīngzhé - apariţia insectelor (5.-7. März)
春分 Chūnfēn - solstiţiul de primăvară (20.-22. März). plois.
清明 Qīngmíng - perioada senină luminoasă (4.-6. April) Sărbătoarea curăţirea mormintelor.
穀雨 Gǔyǔ - Ploile cerealelor respectiv Ploile smănăturilor (19.-21. April) Perioada de semănatului.

[modifică] Vara 夏 Xià

立夏 Lìxià - Inceputul verii (5.-7. Mai). începutul iernii calde.
小滿 Xiǎomǎn - recolta mică (20.-22. Mai). formarea spicului, este recoltat grâul de iarnă.
芒種 Mángzhòng - coacerea cerealelor (5.-7. Juni).
夏至 Xiàzhì - Sosirea veriit (21.-22. Juni, Solstiţiul de vară, corespunde cu miezul verii) ziua cea mai lungă anului.
小暑 Xiǎoshǔ - căldura mică (6.-8. Juli)
大暑 Dàshǔ - căldura mare (22.-24. Juli)

[modifică] Toamna 秋 Qiū

立秋 Lìqiū - Inceputul toamnei (7.-9. August)
處暑 Chǔshǔ - sfârşitul căldurii (22.-24. August)
白露 Baílù - roua albă (7.-9. September). începe iarna uscată.
秋分 Qiūfēn - echinocţiul de toamnă (22.-24. September)
寒露 Hánlù - roua rece (8.-9. Oktober). cad primele frunze.
霜降 Shuāngjiàng - căderea brumei (23.-24. Oktober). primul îngheţ.

[modifică] Iarna 冬 Dōng

立冬 Lìdōng - Începutul iernii (7.-8. November)
小雪 Xiǎoxuě - Zăpadă moderată (22.-23. November)
大雪 Dàxuě - Zăpadă mare (6.-8. Dezember)
冬至 Dōngzhì - Sosirea iernii (21.-23. Dezember, Solstiţiul de iarnă)
小寒 Xiǎohán - Frig moderat (5.-7. Januar)
大寒 Dàhán - Frig mare (20.-21. Januar)

[modifică] Sărbători tradiţionale chinezeşti

[Forma scurtă]	[Forma lungă]	Pinyin	Traducere
春节农历新年过年	春節農曆新年過年	chūn jié (Sărbătoarea de primăvară) nóng lì xīn nián gùo nián	Anul nou chinezesc (Anul Nou din calendarul chinez), cade pe a doua mai rar a treia lună nouă după Solstiţiul de iarnă între 21 ianuarie şi 21 februarie.
元宵节灯节	元宵節燈節	yuán xiāo jié dēng jié	Sărbătoarea lanternei, cade pe ziua de 15-a zi din 1 lună a lunii].
清明节	清明節	qīng míng jie (scurt: Qingming)	Ziua morţilor, cade pe 4., 5. sau mai rar 6. Aprilie. cunoscut şi sub numele de curăţirea mormintelor.
端午节	端午節	duān wǔ jié	Sărbătoarea dragonului pe apă, cade pe ziua 5 din a 5 lună a lunii. In China de Sud este sărbătorit şi poetul Qu Yuan .
七夕节乞巧节女儿节	七夕節乞巧節女兒節	qī xī qǐ qiǎo jié nǚ ér jié	Sărbătoarea îndrăgostiţilor, a 7. zi din a 7 lună a lunii.
中元节盂兰盆会鬼节	中元節盂兰盆会鬼節	zhōng yuán jié ( Denumire Daoistă ) yú lán pén huì (Denumire budistă) guǐ jié	Sărbotoarea duhurilor, ziua 15. Tag a lunii duhurilors, sau din a 7 lună a lunii].
中秋节	中秋節	zhōng qiū jié	Sărbătoarea lunii, , cade pe ziua de 15. 8. lună a lunii. se fac daruri cu prăjiturile lunii.