Claudius II
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Marcus Aurelius Claudius Gothicus (cca. 214 - ianuarie 270), cunoscut drept Claudius II, a condus Imperiul Roman pentru mai puţin de doi ani (268 - 270).
Născut în Dalmaţia, ajunge unul dintre cei mai capabili generali ai împăratului Gallienus, comandant al trupelor din Balcani. După asasinarea lui Gallienus, în cursul luptei împotriva uzurpatorului Aureolus, Claudius este proclamat împărat. El îl înfrânge pe Aureolus, respinge o invazie a alamanilor în lupta de la lacul Benacus (nordul Italiei) şi obţine în 269, în bătălia de la Naissus (Iugoslavia), o răsunătoare victorie asupra goţilor şi herulilor care invadasera Peninsula Balcanică.
Victoria îi aduce cognomenul de Gothicus şi pune stavilă, pentru câteva decenii, atacurilor acestor popoare împotriva imperiului. Claudius moare de ciumă în oraşul Sirmium din Pannonia, la tron urmându-l Quintillus.
Predecesor: Gallienus |
Împărat Roman 268 - 270 |
Succesor: Quintillus |