Costeşti, Vâlcea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Costeşti


[[Imagine:\|80px\|Stemă]]	[[Imagine:\|180px\|Amplasare]]

Judeţ

Vâlcea

Atestare

Primar

, , din [[|]]

Suprafaţă

km²

Populaţie (2007)

3.571

Densitate

loc./km²

Amplasare

Sate

Cod poştal

{{{cod-poştal}}}

Sit web

ro [ ]

{{{note}}}

Costeşti este o comună în judeţul Vâlcea, regiunea geografică Oltenia, România.Este compusă din patru sate : Costeşti, care este şi centrul aşezării, Văratici, Bistriţa şi Pietreni.

Se caracterizează printr-un relief de aproape 80% muntos şi restul deluros. Acest aspect a influienţat şi ocupaţia locuitorilor comunei, circa 3600-3700 la număr, care este orientată spre exploatarea lemnului şi prelucrarea lui, exploatarea calcarului din carieră în majoritate pentru Uzinele Sodice Govora (din Râmnicu Vâlcea), diferite meşteşuguri populare, oierit şi creşterea animalelor mari (bovine).

Remarcăm existenţa unei bogăţii a subsolului insuficient exploatată, mai bine zis deloc în momentul de faţă, a unor izvoare de apă ioduroasă şi sulfuroasă. În perioada interbelică, un medic pe nume Sacerdoţeanu, dându-şi seama de puterea tămăduitoare a acestora a organizat nişte stabilimente, băi cum le spunea localnicii. Au fost folosite pe timp de vară până în anul 1992 când au fost revendicate, iar în momentul de faţă sunt paragină.

Localitatea Costeşti, aşa cum arată mărturiile arheologice este locuită de milenii, de circa 10.000 ani. Însă, prima atestare documentară vine de la un hrisov emis de Neagoe Basarab din 11 octombrie 1512.

Pe teritoriul comunei Costeşti se află o serie de monumente istorice de o importanţă deosebită privind cultura şi civilizaţia românească: Mănăstirea Bistriţa izvor de înţelepciune (1494), Mănăstirea Arnota (1634, schitul Păpuşa (secolul XVI), biserica din Peşteră (1633), biserica "Sfinţii Îngeri" (secolul XVII), biserica Peri (1689), biserica Ciorobeşti (1750), biserica Gruşeţu (1801), biserica Grămeşti (1664), biserica "44 de izvoare" (1701).

De asemeni se mai poate vedea măestria oamenilor locului, a cioplitorilor în piatră oglindită de Crucea de piatră la mormântul învăţătorului Dumitru Tănăsescu (1755) şi Podul reginei Maria şi cele două cruci săpate în stâncă (1914 - 1920).

Dealungul timpului, comuna Costeşti a avut un rol teritorial important: plai, plasă, organizatoarea unor târguri zonale tradiţionale.

Prin aşezarea sa teritorială, având acces la şoseaua DN 67 Râmnicu Vâlcea - Costeşti - Horezu - Târgu Jiu - Motru - Drobeta Turnu Severin, cu legătură la Râmnicu Vâlcea la şoseaua E 81, oferă un potenţial turistic deosebit. În afara mănăstirilor enunţate mai sus, se mai pot viziona Muzeul Trovanţilor, Muzeul de artă "Dumitru D.Anghel" (fiu al locului), Peştera Liliecilor, alte peşteri, trasee montane de o rară frumuseţe şi acces la Parcul Naţional Buila-Vânturariţa.

De asemeni, menţionez că se află la circa 5 km de o ctitorie importantă pentru neamul românesc Mănăstirea Horezu.

(Bibliografie: Informaţii acumulate personal în deplasările mele în teren delungul a circa 35 de ani de activitate)