Vaideeni, Vâlcea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
||||
Judeţ | Vâlcea | |||
Atestare | ||||
Primar | Ivan Jinaru, , din [[|]] | |||
Suprafaţă | km² | |||
Populaţie ([[|]]) | 4.360 loc. | |||
Densitate | loc./km² | |||
Amplasare | ||||
Sate | 5 | |||
Cod poştal | {{{cod-poştal}}} | |||
Sit web | ro [ ] | |||
{{{note}}} |
---|
Comuna Vaideeni este situată în nord-vestul judeţului Vâlcea, regiunea geografică Oltenia, România, la poalele Munţilor Căpăţânii, în extremitatea nordică a depresiuni subcarpatice Horezu. Comuna cuprinde mai multe sate: Izvoru Rece, Cerna, Mariţa, Cornetu şi Vaideeni. Suprafaţa comunei Vaideeni este de 15759 ha din care aproximativ 10.000 ha este acoperita de păduri. Satul Vaideeni reprezintă reşedinţa comunei, fiind situat în bazinul râului Luncavăţ, afluentul Oltului. Teritoriul administrativ al comunei se întinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Căpăţânii.
[modifică] Istorie
Prima atestare documentară a satului Vaideeni datează din secolul XIII, când este menţionată sub numele de Vai de Ei. Comunitatea a luat naştere în urma venirii din Ardeal a mai multor familii de oieri, în principal din Mărginimea Sibiului pe motivul oprimarii religioase ( catolicizare forţată). Din punct de vedere etnocultural, Vaideeni reprezintă o zonă de interferenţă între zona etnografică a Olteniei de sub Munte si zona etnografică Mărginimea Sibiului care şi-a pus puternic amprenta asupra graiului, portului şi tradiţiei pastorale .
Populaţia comunei numără 4.360 de locuitori, satul incluzându-se în categoria aşezărilor rurale cu funcţii predominant agricole (creşterea ovinelor şi bovinelor). Păstrarea acestui profil până în prezent a conferit comunei statutul de nucleu de conservare a specificului naţional. Sectorul secundar este reprezentat de industria prelucrării lemnului, industria energetică şi activităţile artizanale (dărăcit, ţesut, brodat, sculptura obiectelor din lemn). Actualmente localnicii desfăşoara o intensă preocupare pentru extinderea fenomenului agroturistic în zonă.
[modifică] Agroturism
Aşezarea localităţii într-o depresiune sub poala Munţilor Căpăţânii, cu un climat de adăpost, ferită de vânturi puternice, de geruri, cât şi de călduri excesive (creându-se condiţii convenabile apariţiei anumitor elemente mediteraneene spontane, cum ar fi: castanul dulce, liliacul sălbatic), toate acestea formând cadrul optim pentru o oază turistică.
La acest cadru natural se adaugă alte numeroase atribute, ce pledează toate in favoarea localităţii din punct de vedere turistic, în primul rând, pitorescul natural ce se păstrează original, lipsit total de elemente poluante.
Căile de comunicaţie, bine întreţinute, asfaltate şi legate articulat cu reţeaua rutieră a judeţului şi naţională (6 km faţă de oraşul Horezu, 50 km de municipiul Râmnicu Vâlcea) care pătrund în cadrul natural al munţilor, constituie un element ce favorizează activitatea turistică în zonă.
Portul naţional tradiţional, pitoresc şi autentic al locuitorilor, existenţa unui folclor bogat şi nealterat, instrumental şi coregrafic, a unui artizanat specific constituie de asemenea atracţii turistice. Nedeia păstorească anuală de la Vaideeni, "Învârtita Dorului", de la Sânziene, la care participă, de fiecare dată, zeci de mii de vizitatori din ţară şi de multe ori din străinătate, pe lângă scopul principal, acela de a conserva, de a cultiva şi apăra specificul naţional tradiţional, în port, în meşteşuguri, în folclorul muzical şi coregrafie, oferă în subsidiar o fericită şi eficientă propagandă în favoarea cunoaşterii localităţii şi a valenţelor ei turistice.
Un rol important în acelaşi sens, îl are şi faptul că, în imediata apropiere şi în zonă, în condiţii uşor accesibile, se găsesc obiective majore ale turismului naţional şi zonal: mănăstirile oltene, Hurez, Bistriţa, Polovragi, peşterile din zonă,Peştera Liliecilor, Peştera Polovragi, Peştera Muierilor, cheile Bistriţei Oltene, cheile Olteţului, piramidele de şiroire din sedimentele cu sare de la Slătioara, trovanţii din carierele de nisip din Costeşti ceramica de la Horezu, muzee.
Apropierea de numeroasele staţiuni balneoclimaterice ale judeţului Vâlcea, Băile Govora, Băile Olăneşti, Călimăneşti şi Cozia, Ocnele Mari, constituie valenţe turistice de mare importanţă, ce pot fi luate în consideraţie.
Toate acestea au constituit factorii de decizie pentru nominalizarea Vaideenilor între localităţile pilot, incluse în anul 1993 în agroturismul montan.
În satul Vaideeni au fost înscrise şi satisfac corespunzător baremul de dotare şi confort, un număr de aproximativ 20 gospodării înscrise într-o asociaţie, având ca preşedinte pe domnul Ion Vinereanu, care au primit şi pot primi oricând oaspeţi din ţară şi din străinătate, care preferă acest gen de turism.
La acest mod de cazare turistică, pot să se ofere benefic şi rentabil şi cabanele şi cantoanele silvice, cabanele forestiere din zonă ce pot fi închiriate de către amatori.
Alunu | Amărăşti | Bărbăteşti | Berislăveşti | Boişoara | Budeşti | Bujoreni | Buneşti | Câineni | Cernişoara | Copăceni | Costeşti | Creţeni | Dăeşti | Dănicei | Diculeşti | Drăgoeşti | Fârtăţeşti | Făureşti | Frânceşti | Galicea | Ghioroiu | Glăvile | Goleşti | Grădiştea | Guşoeni | Ioneşti | Lăcusteni | Lădeşti | Laloşu | Lăpuşata | Livezi | Lungeşti | Măciuca | Mădulari | Malaia | Măldăreşti | Mateeşti | Mihăeşti | Milcoiu | Mitrofani | Muereasca | Nicolae Bălcescu | Olanu | Orleşti | Oteşani | Păuşeşti | Păuşeşti-Măglaşi | Perişani | Pesceana | Pietrari | Popeşti | Prundeni | Racoviţa | Roeşti | Roşiile | Runcu | Sălătrucel | Scundu | Sineşti | Şirineasa | Slătioara | Stăneşti | Ştefăneşti | Stoeneşti | Stoileşti | Stroeşti | Şuşani | Suteşti | Tetoiu | Titeşti | Tomşani | Vaideeni | Valea Mare | Vlădeşti | Voiceşti | Voineasa | Zătreni