Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Egiptul Predinastic - Wikipedia

Egiptul Predinastic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Articol din seria Egiptul Antic

Egiptul Predinastic
Perioada protodinastică
Perioada Dinastică Timpurie
prima, a II-a dinastie
Vechiul Regat
III-a, a IV-a, a V-a, a VI-a dinastie
Prima Perioadă Intermediară
a VII-a, a VIII-a, a IX-a a X-a
a XI-a dinastie (Doar Theba)
Regatul Mijlociu
a XI-a dinastie (întregul Egipt)
a XII-a a XIII-a, a XIV-a dinastie
A doua Perioadă Intermediară
a XV-a, a XVI-a, a XVII-a dinastie
Noul Regat
a XVIII-a, a XIX-a, a XX-a dinastie
A treia Perioadă Intermediară
a XXI-a , a XXII-a , a XXIII-a , XXIV-a , XXV-a dinastie
Perioada Târzie
a XXVI-a , a XXVII-a, a XXVIII-a
a XXIX-a , a XXX-a , a XXXI-a dinastie
Perioada Greco-Romană
Alexandru cel Mare | Dinastia Ptolemeică | Romană

Perioada Predinastică a Egiptului (inainte de 3100 î.Hr. este perioada care atinge apogeul prin apariţia Vechiului Regat si a primei din cele 30 de dinastii, acestea fiind folosite de egiptilogi pentru împarţirea istoriei civilizaţiei faraonilor folosind un calendar conceput de Manetho in Aegyptiaca. Structurarea Egiptului in Nome (subdiviziune teritorială) este anterioară primei dinastii şi există inscripţii ale regilor predinastici, cum ar fi Narmer. Primele escavări ale siturilor predinastice s-au desfăşurat in secolul XIX la Naqada, Abydos, Coptos şi Hierakonpolis. În timp ce mulţi istorici consideră inceputul acestei periode ca fiind apariţia civilizaţiei Naqada, alţii plasează începuturile în Paleoliticul Inferior.

Cuprins

[modifică] Paleoliticul Inferior Târziu

Dovezile antropologice şi archeologice evidenţiază existenţa unei culturi neolitice care utiliza cereale măcinate pe cursul Nilului în mileniul X î.Hr. folosind primele tipuri de secere descoperite pînă în prezent. Însă această civilizaţie a fost înlocuită de una de vânători şi pescari ce foloseau unelte din piatră.

[modifică] Neoliticul Târziu

Dovezile indică locuirea umană in colţul sud-vestic al Egiptului aproape de graniţa cu Sudanul inainte de anul 8000 î.H.

Schimbarile climatice din jurul mileniului VII î.Hr. au început să distrugă câmpiile Egiptului, formând în cele din urmă deşertul Sahara, astfel triburile timpurii au migrat spre Valea Nilului, unde au pus bazele unei culturi agricole aşezate şi o societate mai centralizată.

Domesticirea animalelor fusese deja adusă din Asia între 7500, 4000 î.Hr. (există opinii conform cărora domesticirea porcului a fost unul din factorii determinanţi în desertificarea Saharei)

[modifică] Mileniul VI î.Hr.

Populaţia care s-a stabilit în zonă realizase avantajele unei vieţii sedentare. Analize ştiinţifice ale rămăşiţelor acestei culturi arată că în jurul anului 6000 î.Hr. aceştia creşteu vite si construiau clădiri mari.

Traiul în aşezările permanente în Egiptul Antic pe la mijlocul mileniului VI se baza în special pe cultura cerealelor creşterea animaleleor (vaci, capre, oi şi porci)[1]. Obiectele din metal au luat locul celor din piatră. Tăbăcitul pieilor de animale olăritul şi ţesutul erau activităţi normale în această perioadă. Elementele funerare din această perioadă includ vase ceramice, bijuterii, unelte, arme si mâncăruri (carne şi fructe uscate[2]). Morţii erau ingropaţi cu faţa spre vest [3]

[modifică] Mileniul V î.Hr.

Stilul de viaţă al badarienilor se baza pe agricultură, pescuit, înmulţirea (reproducerea) animalelor. Artefacte străine indică legaturi cu populaţii îndepartate (până in Siria). În această perioadă apar: mobila, vase decorate, vesala, tacâmuri, vaze, pieptene şi figurine. Existenţa stratificării sociale este dedusă din descoperirea mormintelor membrilor înstăriţii ai comunităţii într-o anume secţiune a cimitirelor.

Cultura Naqada apare în jurul anului 4500 î.Hr. vaze ceramice în forme geometrive, umane şi animale atat pictate cât şi sculptate. Forma vaselor a devenit specializată în funcţie de destinaţie. Modele de case dreptunghiulate (incluse în elementele funerale). Există dovezi că alchimistii egipteni au descoperit mortarul în jurul lui 4000 î.Hr. prin una din cele mai vechi reactii chimice cunoscute (acidul de calciu).


[modifică] Mileniul IV î.Hr.

Pe la 4000 î.Hr. modelele umane, animale ş.a. au devenit mai realistice [4]. Construcţia de morminte apare în cultura Gerzean, incluzând camere subterane (mobilă, amulete)[5].Simbolurile de pe ceramica Gerzeană se aseamănă cu scrierea hieroglifica tradiţională [6]. La inceputul mileniului IV egiptenii din Maadi importau numeroase bunuri ceramice din Naqada şi Canaan [7]. În Maadi economia pare să se fi axat pe metalurgie si comert [8]. Multe vase din bazalt negru apar tot atunci şi există dovezi ale folosirii stâlpilor de lemn, probabil pentru clădiri sau garduri. Sau mai gasit şi Many vessels made of black basalt also appear at this time [9]. There is evidence of the use of wooden posts in Maadi, maybe for buildings and/or fences. Also found are sobe si puţuri [10].

Cele mai timpurii constructii din piatra cunoscute in Egiptul Antic dateaza din acesta eră in Maadi (o cladire subterana construita prin acoperirea peretilor de piatra cu namol din Nil; o alta a carei intrare pare a fi facuta prin prelucrarea stancilor din zona si altele care releva contactul cu civilizatia sudica Canaan [11].

[modifică] Legaturi Externe

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu