Isaccea

Oraşul are în administrare 9671 ha, din care 369 ha în zonă intravilană. Traversat de şoseaua Tulcea - Brăila, acesta este situat la 35 km nord-vest de Tulcea. Din punct de vedere administrativ, oraşul cuprinde şi satele Revărsarea şi Tichileşti.

[modifică] Istorie

Locuit din antichitate, oraşul se nu numea "Noviodunum", un nume de provenienţă celtică ("dunum" înseamnă în limba celtă "aşezare fortificată"), de asemenea existând şi o aşezare dacică numită "Genucla" în vecinătate. În 514 î.Hr., Darius cel Mare a luptat în această zonă o bătălie decisivă împotriva Sciţilor. Oraşul făcea parte de asemenea în calea drumurilor comerciale greceşti.

Mai târziu, oraşul a fost baza flotei romane a Dunării de Jos numită "Clasis Flavia Moesica". În 369, a fost încheiat, în dreptul acestei cetăţi, pe un vas aflat pe Dunăre, un tratat de pace între Imperiul Roman şi vizigoţii conduşi de Athanaric, în prezenţa a însuşi împaratului Flavius Valens. În secolele următoare, Noviodunum a rămas o importantă bază navală bizantină pe Dunăre, până în 602, când a fost pierdută în faţa avarilor.

Numele actual îşi are originea probabil de la o căpetenie locală numită Saccea şi menţionată de cronicarul bizantin Anna Comnena în Alexiada. Istoricul tulcean, prof. Nicolae Rădulescu susţine originea toponimicului Isaccea simplu : s-a format conform regulilor fonetice turcerşti, adaugând în faţă vocala "I". Alte exemple : Ibrăila, Ismail, Izmir, etc.

Există opinii conform cărora numele de Isaccea provine de la alăturarea cuvintelor turceşti "Isac"(nume propriu) şi "cea"(sat), după numele unui conducător local care ar fi avut un rol important în dezvoltarea localităţii.

În 1340, a fost ocupat de Hoarda de Aur, a fost sub stăpânirea lui Mircea cel Bătrân, apoi Vlad Ţepeş a ajuns aici în 1462 în timpul campanilor sale împotriva Imperiului Otoman, dar în 1484 ajunge teritoriu turcesc, otomanii construind aici un fort pentru a apăra graniţa de nord.

A fost arsă de câteva ori în secolul XVII, în timpul Războiului Ruso-Turc, fiind ocupat de mai multe ori de fiecare.

După Războiul de Independenţă al României împotriva Imperiului Otoman, face parte din noul stat românesc.

[modifică] Economie

În principal activitatea localnicilor se bazează pe agricultură(creşterea animalelor, cultivarea cerealelor şi viţei de vie, livezi cu pomi fructiferi şi pescuitul). Piscicola şi livada sunt în continuare cele mai prospere ramuri. Industria e bazată în principal pe extracţia de piatră(carieră cu puncte de lucru în Isaccea şi Revărsarea) şi exploatarea lemnului(cherestea şi depozit pe malul Dunării). În trecut au funcţionat şi o fabrică de ţigarete şi o filatură, dar în prezent singura activitate din această ramură este o secţie de producţie de încălţăminte.

La Isaccea intră în ţară conducta de gaze naturale care traversează Dobrogea şi funcţionează un punct de lucru al societăţii Gazprom.

[modifică] Populaţia

Majoritatea populaţiei este formată din români creştin-ortodocşi. Există de asemenea o comunitate de turci musulmani, care numără 4% din totalul locuitorilor Isaccei.

1912: 4112 loc
1930: 4576 loc
1948: 4653 loc
1956: 5203 loc
1966: 5059 loc
1977: 5347 loc
1992: 5639 loc
2002: 5374 loc
2005: 5169 loc

[modifică] Obiective turistice

Cetatea Noviodunum, veche fortificaţie romană la Dunare, este una dintre cele mai vechi cetăţi din Dobrogea, actualmente acoperita aproape în întregime cu pământ. În urma cu circa 2 ani de zile s-a deschis aici un site arheologic pentru a recupera diverse piese şi a fi expuse la muzeul judeţean Tulcea.

Cetatea a fost baza flotei fluviale romane Clasis Flavia Moesica. S-au pãstrat ruinele cetãţii şi unele resturi ale asezãrii civile. În acest loc, cu mult timp înainte, în cadrul expediţiei sale împotriva sciţilor din anul 514 î.Hr., dupã cum ne povesteşte Herodot, Darius a deplasat o impresionantã armatã compusã din 600.000 oameni. Mai târziu, în anul 369, împãratul roman Flavius Valens şi-a desfãşurat aici acţiunile sale militare împotriva vizigoţilor conduşi de Athanaric. În secolul al XIII-lea a trecut prin aceste locuri o formaţiune a Hoardei de Aur, iar în 1462, în cadrul acţiunilor sale militare împotriva turcilor, a ajuns pânã aici Vlad Ţepeş."

Localizare : Isaccea. 41 km faţă de Galaţi. La stânga dupã Liceul Teoretic "Constantin Brãtescu".

Geamia turcească din centrul oraşului, veche din secolul al XVI-lea, înca aşteapta să fie restaurată.

Mânăstirea Cocoş' - locaş de cult aflat la 8 km de oraş şi 6 km de comuna Niculiţel, dateaza din 1833 si a fost infiintat de calugarii Visarion, Gheratie si Isaia. Manastirea este asezata într-un loc retras, la poalele unui deal învaluit în mireasma pădurilor de tei. Odata, demult, de pe acest deal s-a auzit într-o noapte cântecul unui cocoş sălbatic însoţit de o bataie de toacă. Călugării spun ca acest cântec se mai aude si astazi, uneori.

[modifică] Legături externe

Isaccea: Sit oficial

Municipii şi oraşe în Judeţul Tulcea

Babadag | Isaccea | Măcin | Sulina | Tulcea

	Dunărea românească
Localităţi riverane: Baziaş · Moldova Nouă · Orşova · Drobeta Turnu-Severin · Calafat · Bechet · Corabia · Turnu Măgurele · Zimnicea · Giurgiu · Olteniţa · Călăraşi · Cernavodă · Feteşti · Hârşova · Măcin · Brăila · Galaţi · Isaccea · Tulcea · Sulina
Obiective turistice: Cazanele Dunării · Porţile de Fier · Podul lui Traian · Insula Golu · Schela Cladovei · Insula Şimian · Insula Ada Kaleh · Ostrovu Mare · Ostrov · Lacul Bugeac · Cetatea Durostorum · Oltina · Dunăreni · Cetatea Sucidava · Canalul Dunăre-Marea Neagră · Podul Regele Carol I · Cetatea Axiopolis · Cetatea Capidava · Topalu · Canaralele Hârşovei · Cetatea Carsium · Giurgeni · Insula Mică a Brăilei · Cetatea Troesmis · Cetatea Arrubium · Lacul Brateş · Cetatea Noviodunum · Delta Dunării