Corabia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
| Amplasare | |||||
| Ţară | România | ||||
| Judeţ | Olt | ||||
| Atestare documentară | 1596 | ||||
| Populaţie ([[{{{recensământ}}}|{{{recensământ}}}]]) | 20.457 | ||||
| Suprafaţă | 92.84 km² km² | ||||
| Densitatea populaţiei | 238 loc/km² loc./km² | ||||
| Altitudine | 35m m n.m. | ||||
| Localităţi suburbane |
{{{componenţă}}} | ||||
| Primar | Ştefan Pârlea, Partidul Democrat, din 2004 | ||||
| Sit web | [[1] www.corabia.net] | ||||
 |
|||||
|---|---|---|---|---|---|
| Poziţia oraşului în cadrul judeţului | |||||
| [[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Corabia]] | |||||
| Harta administrativă a oraşului | |||||
Corabia este un oraş din judeţul Olt, Oltenia, România, port la Dunăre. Are o populaţie de 20.457 locuitori.
[modifică] Scurt istoric
În cartierul "Celei" există ruinele unei cetăţi dacice Sucidava ,capitala tribului geto-dacic al Sucilor,unde Constantin cel Mare a construit un pod, al cărui capăt există şi azi, în incinta cetăţii se găseşte intrarea într-o fântână secretă cu o adâncime de 12 metri a cărei apă este potabilă şi astăzi.
La Corabia armata română a trecut Dunărea în 1877 pentru a angaja lupte cu trupele turceşti în cadrul Războiului de Independenţă. Mărturie stau monumentele din cartierul Siliştioara: Monumentul Independenţei, respectiv Crucea Eroilor.
Se dezvoltă la sfârşitul sec. al XIX-lea pe baza exportului de cereale, în 1892 este legată la reteaua feroviară a României. La începutul sec. XX se construiesc principalele edificii publice, este perioada de maximă înflorire economică naturală a oraşului. În perioada interbelică apar noi mici industrii, activitatea de bază rămâne cea portuară, prin Corabia desfasurandu-se cea mai mare parte a comertului fluvial cu cereale din zona.
În vremea regimului comunist, portul este inchis. Este impus un regim de industrializare forţată, Corabia reprezentând un puternic centru industrial, cu o fabrică de fire sintetice, o fabrică de mobilă, una de zahăr şi o tăbăcarie minerală. În afara fabricii de zahăr, toate celelalte obiective industriale au fost închise după 1989.
În centrul oraşului se află una dintre cele mai mari catedrale ortodoxe din România - Catedrala Sfânta Treime - precum şi o statuie alegorică (România reprezentată ca o tânără fată) indicând spre locul în care forţele române au traversat Dunărea în Războiul de independenţă (Monumentul Eroilor).
În Corabia s-a născut golgheterul Universităţii Craiova, Ion Oblemenco.În prezent, stadionul din Corabia poartă numele acestuia, nume schimbat acum câţiva ani din "Progresul". De altfel, în 2000, Progresul Corabia a fost reînscrisă în campionatul judeţean, după ce o perioadă n-a mai activat. În prezent, Progresul ocupă locul 15 în seria C4.
[modifică] Legături externe
corabia.net corabia.ro corabia.as.ro
Balş | Caracal | Corabia | Drăgăneşti-Olt | Potcoava | Scorniceşti | Slatina | Piatra Olt
 |
Dunărea românească |  |
|---|---|---|
| Localităţi riverane: Baziaş · Moldova Nouă · Orşova · Drobeta Turnu-Severin · Calafat · Bechet · Corabia · Turnu Măgurele · Zimnicea · Giurgiu · Olteniţa · Călăraşi · Cernavodă · Feteşti · Hârşova · Măcin · Brăila · Galaţi · Isaccea · Tulcea · Sulina | ||
| Obiective turistice: Cazanele Dunării · Porţile de Fier · Podul lui Traian · Insula Golu · Schela Cladovei · Insula Şimian · Insula Ada Kaleh · Ostrovu Mare · Ostrov · Lacul Bugeac · Cetatea Durostorum · Oltina · Dunăreni · Cetatea Sucidava · Canalul Dunăre-Marea Neagră · Podul Regele Carol I · Cetatea Axiopolis · Cetatea Capidava · Topalu · Canaralele Hârşovei · Cetatea Carsium · Giurgeni · Insula Mică a Brăilei · Cetatea Troesmis · Cetatea Arrubium · Lacul Brateş · Cetatea Noviodunum · Delta Dunării | ||
