Loredana Groza
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Loredana Groza (n. 10 iunie 1970, Oneşti, judeţul Bacău) este o cântăreaţă română de muzică uşoară.
Cuprins |
[modifică] Cronologie
[modifică] 1977 – 1984
· În clasa I a jucat în mai multe piese de teatru, una dintre ele (intitulată „Problema problemei”) fiind montată pe scena Casei de Cultură din Oneşti. Printre pasiunile sale din şcoala generală s-au numărat (pe lângă muzică, fiind în corul şcolii din clasa a V-a ) hanbalul şi învăţătura. Pentru meritele sale Loredana a fost aleasă comandantă de unitate. A participat la olimpiade şcolare, obţinând locul I la faza pe ţară la disciplina limba română. A fost şi este pasionată de „toate materiile care te ajută să-ţi dezvolţi o gândire armonioasă”. Fiind pasionată şi de poezie, este acceptată în cenaclului literar „Sburătorul” sub îndrumarea poetului Isbăsescu. A studiat vioara timp de 8 ani (de la vârsta de 6 ani până la vârsta de 14 ani) şi a urmat cursuri de balet. Primele aprecieri apar la „Forumul Naţional al Pionierilor”.
[modifică] 1984
· A fost admisă cu nota 9,95 la Liceul de Matematică – Fizică nr.1 din Oneşti, fiind prima pe liste.
· Câştigă Premiul I la Festivalurile regionale „Retorta de cristal” (1984) şi „Toamna muzicală băcăuană” (1985)
· La nici 14 ani, la faza naţională a concursului „Cântarea României” de la Focşani, a fost remarcată de Dumitru Moroşanu şi Jolt Kerestely, care au chemat-o la Bucureşti să participe la preselecţia concursului „Steaua fără nume”, deşi vârsta minimă acceptată prin regulament era de 17 ani. Pentru a putea participa la acest concurs a fost nevoită să nu-şi spună vârsta (având la acea dată doar 14 ani). A concurat cu Ramona Bădescu şi Camelia Florescu. A câştigat „Steaua fără nume” în toate fazele lui, ultima etapă fiind în 1986. Probele au fost destul de dure: dicţie, recitare, cântat doar cu pianul, apoi cu orchestra Radiodifuziunii Române, un duet cu o vedetă consacrată (Loredana va cânta în duet cu Dorin Anastasiu).
[modifică] 1986
La numai 16 ani câştigă (cu 10 pe linie) trofeul popularei emisiuni TV „Steaua fără nume”, fiind cea mai tânără laureată a trofeului. La 16 ani, în 1986, participă pentru prima oară la Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia (27 - 31 aug), unde cîştigă „Marele Premiu”, fiind cea mai tânără participantă şi câştigătoare din istoria festivalului. Atunci a interpretat două cântece în primă audiţie care au devenit în scurt timp şlagăre: „Mă întreb ce să fac?” (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru) şi „Despre dragoste” (Dan Beizadea/Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu). În următoarea perioadă (1986-87), Marius Ţeicu îi va încredinţa spre interpretare melodiile „Când iubeşti”, „Să nu-mi spui bun rămas”, „Nu pot trăi fără dor”, „Cine crede în iubire?”, toate devenind şlagăre de mare succes. Apariţiile la emisiunile la Radio şi Televiziunea Română sunt tot mai frecvente. Apare intr-o populară emisiune de varietăţi realizată de Titus Munteanu. Începe seria înregistrărilor la Radio şi Electrecord. Până în 1990 va imprima aproximativ 100 de piese care aparţin unor compozitori precum: Marius Ţeicu, Adrian Enescu, Dan Beizadea, Marcel Dragomir, Jolt Kerestely, Mihai Pocorschi, Dani Constantin, Alexandru Simu, Aurel Manolache, Ion Cristinoiu, Mihai Grigoriu, Octav Firulescu, Cornel Fugaru, Mircea Drăgan ş.a. În această perioadă (1986-89), popularitatea Loredanei creşte în special datorită concertelor şi turneelor la care a participat. În acest sens, a avut a avut lungi turnee prin ţară (de ordinul lunilor), în fiecare zi concertând în cel puţin trei spectacole, uneori şi mai multe, iar vara susţinând epuizante concerte maraton (câte opt concerte pe seară) în diferite locaţii şi localităţi. Tot în această perioadă (1986-1990) este prezentă pe un număr mare de compilaţii apărute la Casa de discuri „Electrecord”. De asemenea, participă la ediţii ale Festivalul anual al melodiilor de la Bucureşti şi la Concursul cântecului politic pentru tineret. Are şi o apariţie remarcabilă în programul de Revelion.
[modifică] 1987
La concursul „Melodii’86” participă cu melodiile „Mă întreb ce să fac?” şi „Despre dragoste”. În ultima seară a concursului, Loredana este prezentă cu un recital. În acest an, Loredana lansează şlagărele: „Alege drumul” (Dani Constantin//Eugen Dumitru) „Pentru iubirea ta”( Jolt Kerestely /Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu) şi „De n-ar fi iubirile” (Jolt Kerestely/). Seria turneelor în occident a început în 1987, în Israel, unde a avut alături de Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” peste 20 de concerte în săli de peste cinci mii de locuri. În 1987 participă la Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia’87 (26 - 30 aug) cu melodiile „Cu tinereţea în suflet” (Dan Beizadea/Viorela Filip) şi „Hai vorbeşte!” (Aurel Manolache/Saşa Georgescu). Într-una din serile Festivalului, Loredana este prezentă cu un recital. Loredana afişează un ruj de buze de o culoare stridentă „nedemnă pentru nişte tinere comuniste”. Această gafă cosmetică îi aduce interzicerea pe postul naţional de televiziune (din 1987 şi până la evenimentele din decembrie 1989, Loredana nu a mai apărut deloc la Televiziunea Română, singurul canal TV de atunci). În vara anului 1987, la a II-a ediţie a Concursul de Muzică de dans pentru tineret de la Costineşti, unde a avut un succes neaşteptat cu piesa „Nu pot să cred”(compusă de Alexandru Simu),care se clasează pe locul III, este remarcată de celebrul compozitor Adrian Enescu (membru al juriului), care-i încredinţează compoziţia „O inimă de 16 ani”. Aceasta piesă devine, în scurt timp, un şlagăr de mare succes. „Îţi citesc în ochi”, „Măcar o clipă”, „Tu şi eu” şi „Să-ţi spună inima”, compuse tot de Adrian Enescu, sunt alte patru mari şlagăre ale Loredanei lansate în 1987. La piesa „O inimă de 16 ani” s-a realizat şi primul videoclip din cariera Loredanei, regizat şi filmat de Cătălin Căţoiu, acesta numărându-se printre primele videoclipuri produse în România. În 1988 s-a realizat cel de-al doilea videoclip la piesa „Îţi citesc în ochi”. Adrian Enescu îi propune Loredanei realizarea unui întreg album. Aşa s-a născut albumul „Bună seara, iubito!” (cu piese compuse de Adrian Enescu pe versurile lui Lucian Avramescu), înregistrat în 1987 şi apărut în 1988 la casa de discuri Elecrecord. Iniţial proiectul fusese gândit pentru o altă solistă. Adrian Enescu tocmai descoperise o fata care cânta rock, Sorina Moldvai, cu care a imprimat sase piese ce au devenit materialul muzical pentru albumul care s-a numit "Buna seara, iubito". Se intampla in 1986. De indata ce proiectul a fost finalizat, Sorina a fugit din tara si inregistrarile nu au mai iesit pe piata. Un an mai tarziu, Adrian Enescu o remarcă pe Loredana Groza. „Am luat legatura cu ea, a venit la mine acasa si am inregistrat mai intai doua piese, apoi tot proiectul, care includea, evident, si «Buna seara, iubito». Eu deja ma gandisem sa combin vocea ei cu o voce de actor. L-am rugat pe Pino (n.r. - Ion Caramitru) sa vina sa imprimam si, in doua zile, am tras «n» variante, dintre care am ales-o pe cea care se stie", isi aduce aminte Enescu. Inregistrarile au fost facute in casa compozitorului, care isi amenajase propriul studio, dotat cu toate echipamentele necesare, aduse din strainatate.
[modifică] 1988
· La concursul „Melodii’87”, Loredana participă cu melodiile „Îţi citesc în ochi” şi „Măcar o clipă” (ambele copmuse de Adrian Enescu) care câştigă Premiul CC al UTC. În prima seară a concursului, Loredana susţine un recital de mare succes.
· În luna martie, Loredana efectuează un turneu în Polonia cu Gabriel Cotabiţă şi formaţia Holograf.
· Înregistrează împreună cu Dida Drăgan, Aura Urziceanu, Elena Cârstea, Gabriel Cotabiţă, melodia „Voi, oameni de mâine” (muzica: Anton Şuteu).
· Este lansată piesa „Bună seara, iubito!”, cântată în duet cu Ion Caramitru, care are un succes cu mult peste aşteptări şi este considerat cel mai celebru şlagăr al Loredanei. Piesa a fost interzisa şase luni, din cauza versurilor şocante, puternice, prea directe pentru acele vremuri. "Cei de la Electrecord si Radio nu au vrut sa imprime si sa difuzeze discul in forma propusa de mine si mi-au cerut sa schimb textul. Nu am fost de acord si le-am zis ca mai bine tin piesele in sertar decat sa le modific. Toate melodiile de pe acel disc erau pe versurile lui Lucian Avramescu, pe care il admir si il respect foarte mult", povesteste Enescu. Poetul, care pe atunci lucra la „Scanteia tineretului”, a starnit un mic iures si piesa a inceput sa fie difuzata la radio, dar numai dupa 12:00 noaptea. Doar pentru o scurta vreme, deoarece a fost iarasi interzisa. In acest timp, Loredana mergea in concerte prin toata tara si canta "Buna seara, iubito", alaturi de celelalte cinci piese semnate de Adrian Enescu. "Asa a devenit cunoscuta: nu prin radio, nu prin televiziune, nu prin disc. Abia in 1988, dupa ce cantecul devenise celebru in salile de spectacole, mi-au dat voie sa imprim vinilul. S-a vandut intr-un tiraj demential pentru acele timpuri. La televiziune a aparut abia la sfarsitul lui ’88", spune compozitorul. "Buna seara, iubito" a avut parte si de recunoastere internationala. Asociatia Posturilor de Radio din Europa, cu sediul in Olanda, l-a premiat pe Adrian Enescu de doua ori: pentru proiectul pop simfonic „Basorelief" (muzica progresiva din perioada anilor ’70-’80) in 1986 si pentru "Buna seara, iubito" – "Cantecul inovativ al anilor ’80-’90", in 2001. „'Buna seara, iubito' a facut mari furori si inca mai face, dar nu sunt un om care sa traiasca din amintiri. Imi place in prezent si este mai important ce am facut azi dimineata decat acum 20 de ani. Va veni si ziua cand voi trai numai din amintiri...", spune Adrian Enescu.
· În vară este lansat, la casa de discuri „Electrecord”, albumul de debut al Loredanei „Bună seara, iubito!”. Deşi albumul nu a fost promovat pe postul naţional de televiziune iar la Radio nu era difuzat decât la ore târzii, albumul a avut un succes fulminant, fiind vândut în peste 1,5 milioane de exemplare, un record absolut de vânzări.
· Participă la Gala Festivalului Internaţional de Şlagăre de la Dresda în R.D.Germană, unul din cele mai apreciate festivaluri de muzică uşoară din estul Europei.
· A efectuat turnee în R.D.G.- fosta Republică Democrată Germană (cu trupa Romanticii, într-un turneu de 2 luni), Bulgaria, Polonia, toate recitalurile susţinute fiind live.
· Participă la Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia’88 (31.08 - 4.09) cu melodiile „Nu te cred” (Aurel Manolache/Saşa Georgescu) – locul III „la Creaţie” şi „Poate dragostea” (Mihai Grigoriu/Romeo Iorgulescu). De asemenea, într-una din serile festivalului, Loredana este prezentă şi cu un recital.
· Loredana este prezentă pe albumul eponim al lui Mihai Pocorschi cu piesa „Pentru voi” (muzică şi text Mihai Pocorschi) cântată în duet cu Mihai Pocorschi, Doina Matei, Ioan Luchian Mihalea şi Grupul „Song”.
· În luna noiembrie, Loredana susţine un recital la cea de-a IX-a ediţie a concursului interjudeţean de muzică uşoară „Stelele cetăţii”, desfăşurat la Deva.
[modifică] 1989
În acest an, Loredana lansează noi şlagăre scrise de Adrian Enescu pe versurile lui Lucian Avramescu („Un buchet de trandafiri” „Joc matematic”, „Zăpada palmei tale”, „Iubirea, cartea mea de oftat”, „Scrisoare simplă”) precum şi „În fiecare zi” (Ion Cristinoiu/R.Rojescu), şi „Lumea e pentru noi făcută” (O.Firulescu/Dan V. Dumitriu); cea din urmă melodie fiind un duet cu Adrian Daminescu. La sfârşitul lunii martie, Loredana susţine un recital la cea de-a XIX – a ediţie a concursului „Steaua litoralului”, desăşurat la Constanţa. În luna mai, Loredana susţine o serie de turnee în Sighişoara, Bistriţa şi Făgăraş. În iunie 1989, la Galaţi, a cântat în faţa unui număr record de spectatori – aproximativ 120.000 – în trei spectacole care au avut loc în aceeaşi zi pe stadionul din localitate. În perioada 6 – 22 iunie 1989 efectuează un turneu în R.D.Germană. În vara lui 1989 a concertat în Coreea de Nord, unde a cântat în cadru unui Festival Internaţional pentru Tineret alături de Holograf, Doru Căplescu, Silvia Dumitrescu etc. Pe parcursul verii, Loredana suţine o serie de concerte la discoteca Vox-Maris din staţiunea Eforie Nord. În 1989 participă hors concurs la Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia’89 (30.08 - 3.09) cu melodia „Pentru inima planetei” (Cornel Fugaru/Dan V.Dumitriu) cântată în duet cu Mihaela Runceanu, Mirela Voiculescu – Fugaru, Gabriel Cotabiţă şi Bogdan Bratu. Într-una din serile Festivalului, Loredana suţine un nou recital. În septembrie 1989, la a IV-a ediţie a Concursul de Muzică de dans pentru tineret de la Costineşti, participă cu melodiile „Dacă vrei” (Octav Firulescu) şi „De-aş fi o stea” (Mircea Drăgan). În acest an, Loredana a concertat timp de o săptămână în R.F.Germană, în Berlinul de Vest, în cadrul unui Festival de Muzică Etno unde a interpretat piese din repertoriul său, dar şi cântece tradiţionale româneşti alături de mari instrumentişti români. Acesta a fost mobilul care l-a determinat pe Adrian Enescu să înceapă realizarea unor prelucrări de muzică lăutărească, prima dintre ele fiind „Cip-cirip”, care s-a bucurat de succes în Germania. La începutul lunii decembrie 1989 a apărut pe piaţă cel de-al doilea album al Loredanei în colaborare cu Adrian Enescu (muzica) şi Lucian Avramescu (versurile), „Un buchet de trandafiri”, care repetă succesul primului album.
[modifică] 1990
După căderea regimului comunist din 22 decembrie 1989, Loredana a hotărât să-şi încerce norocul şi în alte tări pentru a stabili un contact mai strâns cu locurile de unde vine muzica adevărată şi unde există oameni cu experienţă notabilă în domeniu. Astfel, în Marea Britanie, la Londra (prin impresarul David Stones şi sub patronajul Alteţei sale regale, prinţesa Margareta), a susţinut un concert memorabil la Palladium Hall (sala unde au concetat The Beatles şi Rolling Stones), alături de The Drifters, Tom Jones, şi alte nume celebre. Acolo a cunoscut producători renumiţi, printre cei mai importanţi din Mare Britanie. Tot atunci Casa de discuri „Virgin Records” i-a propus un contract, dar care, din motive obiective, nu s-a realizat. Cu ocazia Campionatului Mondial de Fotbal „Italia’90”, Loredana pleacă în Italia unde reuşeşte să pătrundă repede pe piaţa muzicală participând la multe show-uri televizate de maximă audienţă. Printre acestea se numără colaborarea cu posturile de televiziune Raiuno, Raidue, Raitre, Canale 5. A susţinut peste 100 de concerte de-a lungul şi de-a latul Italiei, din Sicilia şi până în Nordul Italiei. A realizat cântece cu Cristiano Malgioglio, a cântat alături de Rita Pavone şi Tedi Reno. În următorii ani va efectua în mod frecvent turnee în Italia. Tot în 1990 filmează clipul piesei „Cip - cirip” în regia Doinei Anastasiu. În vara anului 1990 Loredana participă la Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia’90. În cadrul Festivalului, Loredana susţine un nou recital. La sfârşitul aceluiaşi an întrerupe colaborarea cu Adrian Enescu.
[modifică] 1991
În 1991 câşigă marele premiu al Festivalului Internaţional Bucureşti’91 cu piesa „Dacă pleci” (Marin Petrache - Pechea).
[modifică] 1992
În 1992 participă din nou la Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia’92 cu melodiile „Te-am uitat” (Marius Ţeicu/Dan V. Dumitriu) şi „Ce va fi cu iubirea mea?” (Marius Ţeicu/Eugen Rotaru). Piesa „Ce va fi cu iubirea mea?”(Marius Ţeicu) cucereşte Premiul I la secţiunea Şlagăre. Melodia devine un alt mare şlagăr al Loredanei, care beneficiază de un videoclip produs de TVR, în regia Luminiţei Dobrescu.
[modifică] 1993
Filmează un clip controversat la piesa „Uitare” în regia lui Cătălin Căţoiu. Începe colaborarea cu Direcţia 5, cu Răzvan Mirică şi Marian Ionescu, alături de care începe lucrul la un nou album, „Atitudine”. Tot în 1993 colaborează cu celebrul compozitor Vladimir Cosma, la Paris. Loredana va sta timp de şase săptămâni în capitala franceză unde imprimă împreună cu Vladimir Cosma nişte melodii pentru coloana sonoră a unui film de televiziune. Efecuează apoi un nou turneu în Italia. Participă la Festivalului Internaţional Bucureşti’93 cu melodia „Vino la mine” (Cornel Fugaru / Mirela Voiculescu – Fugaru). În vara aceluiaşi an Loredana debutează în cinematografie. Filmează „A doua cădere a Constantinopolului” (1994, regia Mircea Mureşan) care este filmat parţial şi în Istanbul. În toamna aceluiaşi an porneşte într-un turneu epuizant de două luni în Canada şi S.U.A., unde a străbătut aproape toate oraşele şi statele americane.
[modifică] 1994
Filmul „A doua cădere a Constantinopolului” (prima comedie post-decembristă care îi are în distribuţie pe Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Jean Constantin, Aurelian Temişan, Dem Rădulescu ş.a.) are premiera la începutul anului 1994 şi este urmărit de nu mai puţin de 1,5 milioane spectatori, reprezentând un record de încasări în România. În luna iulie este lansat albumul „Atitudine”. Printre şlagărele ce se regăsesc pe acest album se numără: „Lili şi puştiul”, „O fată singură-n noapte”, „Nu-ţi spun adio”, „Exit-stage”, „Iar”. Stilul albumului „Atitudine” era cu totul diferit faţă de tot ce înregistrase până atunci şi se remarcă prin folosirea din abundenţă a instrumentelor acustice. Atunci a început să se implice din ce în ce mai mult în partea de creaţie a pieselor şi a textelor, versurile albumului „Atitudine” purtând semnătura Loredanei. Albumul a fost produs de Ami Simon care susţine şi realizarea unui concert impresionant live. Pe 8 iulie, cu prilejul lansării albumului Atitudine, Loredana susţine un impresionant concert live la Sala Palatului, cu 25 de instrumentişti pe scenă (Direcţia 5 şi bigband-ul Ionel Tudor) şi două trupe de balet, dintre care una condusă de Adina Cezar. Concertul a durat o oră şi 45 de minute. Participă la Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia’94 cu piesa „Poate că azi, poate că mâine” (muzica Andrei Tănăsescu) cântată în duet cu Aurelian Temişan. În cadrul Festivalului, Loredana a susţinut un recital care a „electrizat” spectatorii. În vara anului 1994 Loredana joacă alături de George Mihăiţă, Tamara Buciuceanu – Botez şi mulţi alţii în filmul „Paradisul în direct” (1995, regia Cornel Diaconu). Acelaşi concert care a avut loc la Sala Palatului este prezent şi pe scena Festivalului Cerbul de Aur de la Braşov în toamna anului 1994. La această ediţie a Festivalului Cerbul de Aur, Loredana a reprezentat ţara noastră la secţiunea Videoclip. În această perioadă filmează videoclipul piesei „O fată singură-n noapte”, produs de TVR în regia lui Dan Manoliu.
[modifică] 1995
Este lansat filmul „Paradisul în direct” care are un succes mare de încasări. În 1995 a susţinut alături de Direcţia 5 concerte live în toată ţara sub titulatura „Loredana şi Direcţia 5”. Loredana şi Direcţia 5 participă la Festivalul de muzică uşoară Mamaia’95 cu „O fată singură-n noapte” (Marian Ionescu, Răzvan Mirică/Loredana) care obţine Premiul II la secţiunea Şlagăre. Fiind o ediţie jubiliară (a 25 – a ediţie), Loredana participă la rememberul sentimental alături de alte mari nume care s-au lansat la Mamaia. În acelaşi an a lansat un nou album în colaborare cu Direcţia 5: „Născută toamna”, produs de Sabina Product, culminând cu un alt concert live la Teatrul „Ion Creangă”, urmat de un alt turneu prin ţară. Apare clipul „Secretul” în regia lui Dan Manoliu, produs de TVR. În vara lui 1995 Loredana are o scurtă apariţie (Special Guest Star) în filmul „Asphalt Tango” (regia Nae Caranfil). Filmul va avea premiera în 1997 şi va avea un succes imens atât la public cât şi la critici.
[modifică] 1996
Loredana şi Direcţia 5 participă la Festivalul de muzică uşoară Mamaia’96 unde susţin şi un recital prezentat de casa de discuri „Electrecord” În 1996 Loredana prezintă împreună cu Ricky Dandel Festivalul Cerbul de Aur de la Braşov. Tot în 1996 apare clipul „Nostalgia” în regia lui Dan Aldea (produs de Antena 1). Loredana lansează pe piaţă un nou album cu Direcţia 5: „Tomilio”. Loredana va primi în 1997 premiul Discul de Aur decernat de „Electrecord”, pentru albumul „Tomilio”, apărut la această casă de discuri. La sfârşitul anului 1996 Loredana şi Direcţia 5 încep colaborarea cu Pro TV-ul.
[modifică] 1997
Continuă seria turneelor prin ţară împreună cu Direcţia 5. În 1997-1998, Loredana şi Direcţia 5 mai lansează şi şlagărele „Cine te crezi?”, „Ploi”, „Doar ea”, „Fără tine”. Continuă colaborarea cu Pro TV-ul, care-i produce, în 1997, un nou videoclip la piesa „Nu-mi pasă”, regia şi scenariul fiind semnate de Laurenţiu Rusescu. Al doilea clip în colaborare cu Media Pro a fost la piesa „Genul meu” tot în regia lui Laurenţiu Rusescu. În paralel cu apariţiile în concert înregistrează două cântece pentru Pro TV: „Amândoi” şi „Pro TV e al tău”, la care se realizează şi videoclipuri. A urmat un concert unplugged la Teatrul Naţional, concert la care Loredana ţine cel mai mult. În vara anului 1997, Loredana şi Direcţia 5 suţin un recital de mare succes la Festivalul de muzică uşoară Mamaia’97. În ciuda ploii torenţiale din seara recitalului, spectatorii au dansat şi au cântat şlagărele Loredanei. Loredana a făcut parte din juriul Festivalului la secţiunea „Interpretare”.
[modifică] 1998
În 1998 filmează videoclipul piesei „La Femina” în regia lui Laurenţiu Rusescu (produs de Media Pro). Loredana continuă şi în acest an seria turneelor prin ţară împreună cu Direcţia 5. Pe 10 iunie 1998 (de ziua ei de naştere) Loredana se căsătoreşte cu Andrei Boncea, directorul executiv al Media Pro. În ciuda sarcinii, Loredana a cântat cu Direcţia 5 până în luna mai. Pe 14 iulie 1998 se naşte fetiţa Loredanei şi a lui Andrei Boncea, Elena. În toamna anului 1998 Loredana întrerupe colaborarea cu Direcţia 5. În acelaţi an câştigă 2 Premii Ballantine’s pentru: „Cea mai bună cântăreaţă pop” şi pentru „Cel mai bum album pop” - „Tomilio”. 1998 a fost anul în care Loredana a lansat, în luna decembrie, maxi-single-ul „Lumea e a mea” înregistrat cu B.U.G. Mafia şi produs de Media Pro Music, piesa care dă titlu acestui single având un succes fantastic. Videoclipul – şi acesta foarte apreciat – este semnat de Bogdan Albu.
[modifică] 1999
Anul 1999 aduce un nou EP care va însemna pentru Loredana un nou succes: „Aromaroma”. La acest album Loredana a lucrat cu Răzvan Mirică (un mai vechi colaborator de la albumul „Atitudine”), Marijuana, Sişu şi Puya. Videoclipul piesei „Aromaroma” – produs de Media Pro Music – este semnat de Camil Tulcan. Pe 10 iunie, cu prilejul lansării albumului „Aromaroma” (care a avut loc de ziua ei de naştere), Loredana susţine concertul ICoTOPIA la baza Keoke din Bucureşti. Loredana câştigă Premiul A.P.T.R. (al Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România) şi al criticilor muzicali.
[modifică] 2000 - 2002
În 2000 Loredana a colaborat cu formaţa Şuie Paparude, fiind invitată să cânte două piese de pe albumul „Urban”. În toamna aceluiaşi an Loredana pozează în numărul aniversar al revistei Playboy România, care s-a vândut în peste 150.000 de exemplare. Şedinţa foto a avut loc în Grecia, pe insula Santorini. După 10 ani, Loredana a reînnoit relaţia cu Adrian Enescu, care semnează partea de creaţie a noului album al Loredanei, „Diva Inamorata”, care este lansat pe 14 februarie 2001. Albumul conţine pantru cântece noi (care sunt redate folosind teme muzicale clasice: opera „Turandot” de Puccini, Simfonia a 9-a de Dvorjak, „Lacul lebedelor” al lui Ceaikovski, respectiv lucrarea „Variatiuni pe o tema de Paganini”, semnata de Rahmaninov) şi câteva remix-uri ale unor şlagăre mai vechi ale Loredanei („Joc Matematic”, „Scrisoare simplă”, „Tu şi eu” şi „Bună seara, iubito!”). Pentru „Buna seara, iubito!” s-a pus pe acest album nu mai putin de patru remixuri, pentru „a preciza mai exact ce a insemnat aceasta fantastica piesa pentru cariera mea, piesa compusa de Adrian Enescu”, a declarat Loredana. Prima piesă promovată de pe acest album este „Diva Inamorata”, care beneficiază de un videoclip, produs de MediaPro Music, în regia lui Alexandru Darie. A doua piesă promovată de pe acest album este un remix al şlagărului “Buna seara, iubito!” realizat de Vlad Cernea.
În 2002, inspirată de succesul albumului Agurida, Loredana Groza decide să continue redescoperirea şi reinterpretarea câtorva cântece româneşti, după o minuţioasă analiză a perioadei interbelice. Rezultatul îl reprezinta "Zaraza - vânzătoarea de plăceri".
[modifică] Bibliografie
- www.loredana.ro
- Caraman – Fotea, Diana: Meridianele cântecului, Bucureşti, Editura Muzicală, 1989.
- Caraman – Fotea, Diana; Andrei, Titus: Alternative Pop Dance, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, 2003
- Revista “Săptămâna”
- Revista “Litoral”
- Revista “Ecran-Magazin”
- Revista “Vip”
- “Jurnalul Naţional”
