Mercantilism
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Termenul de mercantilism desemnează ideile şi politicile dezvoltate în jurul doctrinei privind balanţa comerţului din gândirea economică europeană a secolului al XVII-lea şi cea mai mare parte a secolului al XVIII-lea. Termenii "mercantilism" şi "sistemul mercantil" au fost utilizaţi pentru prima dată în 1763 de fiziocratul francez marchizul de Mirabeau şi popularizaţi mai târziu de Adam Smith în "Avuţia naţiunilor". Dezideratele gândirii mercantiliste se pot traduce prin necesitatea unor reglementări ale vieţii economice şi acceptarea declarată a goanei după profit a naţiunilor şi a indivizilor. Thomas Mun (1571-1641) a expus această doctrină în "England's Treasure by Foreign Trade (1664): Mijlocul la îndemână pentru sporirea avuţiei şi a tezaurului nostru îl constituie comerţul exterior, unde trebuie să aplicăm întotdeauna regula de a vinde anual străinilor mai mult decât consumăm noi, valoric, din produsele lor".
