Monarhie constituţională
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
O monarhie constituţională este o formă de guvern monarhică ce face parte dintr-un sistem constituţional care acceptă un monarh ereditar sau ales în funcţie de şef de stat. Monarhiile constituţionale moderne, de obicei implementează conceptul de trias politica, sau "separaţie de puteri", unde monarhul e capul ramurei legislative sau doar are un rol ceremonial. În cazul în care monarhul deţine putere absolută, aceasta se numeşte o monarhie absolută.
Astăzi, monarhiile constituţionale sunt combinate cu democraţie reprezentativă, care reprezintă teoriile suveranităţii populare care plasează suveranitatea în mâinele poporului, şi cele care consideră important rolul tradiţiei în guvernământ. Cu toate că regele sau regina pot fi consideraţi şeful statului, Prim Ministrul, a cărui putere vine direct sau indirect de la alegeri, este Şeful guvernului. Cu toate că majoritatea monarhiilor constituţionale moderne sunt democraţii reprezentative, în istorie au existat şi alte situaţii. Unele monarhii au au existat sub costituţii fasciste (sau cvasi-fasciste), cum s-a întâmplat în Italia, Japonia şi Spania, sau cele unde guvernul a fost condus de o dictatură militară, cum s-a întâmplat în Tailanda.
