New Immissions/Updates:
boundless - educate - edutalab - empatico - es-ebooks - es16 - fr16 - fsfiles - hesperian - solidaria - wikipediaforschools
- wikipediaforschoolses - wikipediaforschoolsfr - wikipediaforschoolspt - worldmap -

See also: Liber Liber - Libro Parlato - Liber Musica  - Manuzio -  Liber Liber ISO Files - Alphabetical Order - Multivolume ZIP Complete Archive - PDF Files - OGG Music Files -

PROJECT GUTENBERG HTML: Volume I - Volume II - Volume III - Volume IV - Volume V - Volume VI - Volume VII - Volume VIII - Volume IX

Ascolta ""Volevo solo fare un audiolibro"" su Spreaker.
CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Murcia (comunitate autonomă) - Wikipedia

Murcia (comunitate autonomă)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comunidad Autónoma de la Región de Murcia
Steagul Comunităţii Autonome a Regiunii Murcia Stema Comunităţii Autonome a Regiunii Murcia
 
Informaţii
Ţară: Spania
Capitală: Murcia
Suprafaţă: 11.313 km²
Populaţie:
 â€¢ÃŽn 2005:
ʉۢDensitate:
Locul 10
1.335.792 loc.
118,08 loc/km²
Preşedinte Ramón Luis Valcárcel Siso
ISO 3166-2 MU
Web: http://www.carm.es/
Provincie: Murcia
Hartă
Harta Comunităţii Autonome a Regiunii Murcia
Nota:

Comunitatea Autonomă a Regiunii Murcia (în spaniolă Comunidad Autónoma de la Región de Murcia) este una din cele 17 comunităţi autonome ale Spaniei.

Regiunea Murcia este situată în partea sud-estică a peninsulei iberice, între Valencia, Andalucia şi Castilia-La Mancha. Se întinde pe un teritoriu de 11.317 km² (reprezentând 2,2% din suprafaţa totală a Spaniei), şi se învecinează în partea nordică cu provincia Albacete, în partea estică cu provincia Alicante, în partea vestică cu provinciile Granada, Albacete şi Almeria şi în sud-est cu Marea Mediterană.

Regiunea Murcia se compune dintr-o singură provincie şi are reşedinţa în oraşul Murcia. Un alt oraş important al regiunii este Lorca.

Aproape o treime din populaţia totală a Regiunii Murcia trăieşte în Murcia, capitala, iar regiunea este cea mai mare producătoare de fructe, legume şi flori din Europa. În apropierea oraşelor Bullas, Yecla şi Jumilla se află podgorii importante. Cel mai înalt vârf din regiune este Revolcadores, care are 2.001 metri, în Moratalla.


Cuprins

[ascunde]

[modifică] Geografie fizică

[modifică] Relief

Partea sudică a vârfului Revolcadores.
Partea sudică a vârfului Revolcadores.

În mod tradiţional, se considera că vârful Revolcadores era cel mai înalt din regiune, cu 2.027 metri înălţime, dar în urma ultimelor măsurători realizate de SNIG ( Serviviciul Naţional de Informaţii Geografice din Spania), Revolcadores are 1.999 metri înălţime, şi trece pe locul al doilea, vârful Los Obispos având 2.015 metri.

Aproximativ 27% din teritoriul murcian este montan, 38% aparţine regiunii de depresiuni intramontane şi văi, iar restul de 35 % aparţine regiunii altiplanelor.

[modifică] Clima

Regiunea Murcia are o climă maditeraneană semiaridă, cu ierni blânde (media de temperatură a lunilor decembrie şi ianuarie fiind de 11° C) şi veri fierbinţi ( cu maxime de 40° C) . Temperatura medie anuală este de 18° C.

Precipitaţiile sunt aproximativ 300-350 mm/an. Regiunea are între 120 şi 150 de zile în care cerul este senin. Aprilie şi octombrie sunt lunile în care se înregistrează cele mai multe precipitaţii, aversele fiind foarte frecvente.

Distanţa faţă de mare şi faţă de restul reliefului face să existe diferenţe termice între zona de coastă şi cea interioară, mai ales iarna. În timp ce în zona litorală temperaturile scad foarte rar sub 10° C, în interior, temperatura nu depăşeşte 6° C, iar precipitaţiile sunt mai abundente(până la 600 mm).

Oraşul Murcia deţine recordul de temperatură al secolului al XX-lea în Spania. S-au înregistrat 47,2 ° C la data de 4 iulie 1994. Iarna anului 2005 a fost cea mai rece după o lungă perioadă de timp, chiar înregistrându-se ninsori pe litoral.

[modifică] Hidrografía

Râul Segura, la trecerea lui prin capitala murciană.
Râul Segura, la trecerea lui prin capitala murciană.

Reţeaua hidrografică a regiunii e compusă din râul Segura şi afluenţii săi:

  • Râul Mundo (care izvorăşte în Albacete),
  • Râul Alhárabe ÅŸi afluentul său, Benamor,
  • Răul Mula,
  • Răul Guadalentín, Sangonera sau Reguerón.

În regiune se află cel mai mare lac natural din Spania: Mar Manor. Este un lac sărat, situat în apropierea Mării Mediterane. Caracteristicile sale ecologice şi naturale fac din Mar Menor un paradis natural unic. Este de formă semicirculară şi este separat de Marea Mediterană printr-o fâşie de pământ lungă de 22 de kilometri şi cu o lăţime cuprinsă intre 100 şi 1200 metri. Această lagună a fost desemnată de către Organizaţia Naţiunilor Unite ca fiind zonă importantă pentru Marea Mediterană şi protejată .

[modifică] Istorie

Cartaginezii au stabilit o colonie comercială în Cartagena, pe ceea ce se crede că a fost oraşul antic Mastia, conform autorilor antici, redenumind-o Qart Hadasht ( Oraşul Nou, în feniciană) . Pentru comercianţii cartaginezi, teritoriul muntos reprezenta doar o zonă de influenţă a imperiului lor. În timpul dominaţiei romane, teritoriul actualei Regiuni Murcia a fost parte a provinciei Carthaginense. În timpul dominaţiei vizigote s-a păstrat aceeaşi organizare treritorială. În timpul dominaţiei musulmane, a fost introdusă agricultura, de care economia regiunii depinde şi astăzi. În această epocă a fost înfiinţat Regatul Tudmir, regatul lui Teodomir, care a fost un conte vizigot, adică un guvernator al provinciei, ultimul guvernator al provinciei Carthaginense şi primul rege al regiunii, acest regat fiind ultima redută vizigotă autonomă din Peninsula Iberică, având capitala la Orihuela.


Taifa, sau Regatul Murcia, a fost unul din regatele în care s-a divizat Califatul de Cordoba, a avut capitala la Madinat Mursiya (Murcia), după decăderea Califatului omeyad de Cordoba, în secolul XI . Regatul respectiv includea, înafară de teritoriul de astăzi al Regiunii Murcia, provinciile Albacete, Almeria şi Alicante. După Bătălia de la Sagrajas în 1086 dinastia Almoravides au reunificat Al-Andalus. În 1296, profitând de lupta dinastică dintre regele de Castilia şi Fernando de la Cerda, teritoriul a fost cucerit de către regele de Aragon, Jaime II de Aragon, fiind anexat Regatului de Valencia. Fiindcă dominaţia aragoneză a durat foarte puţin, această cucerire ar fi fost foarte puţin importantă dacă nu ar fi avut loc în acea perioadă o repopulare a zonei cu creştini catalani, transformând în minoritate colonizatorii spanioli din repopulările anterioare. În anul 1305, în urma Tratatului de la Elche, Jaime „cel Drept” a înapoiat Castiliei o mare parte a teritoriilor cucerite. Taifa de Murcia a devenit, odată cu cucerirea, Regatul de Murcia.

[modifică] Demografie

Regiunea Murcia are o populaţie de 1.335.792 locuitori(INS Spania 2005), din care aproximativ o treime (30.7%) locuiesc în oraşul Murcia. Reprezintă 3% din populaţia totală a Spaniei.

  • Natalitatea (2004): 13,00 la mie
  • Mortalitatea (2004): 7,48 la mie
  • SperanÅ£a de viaţă la naÅŸtere (2002):
    • BărbaÅ£i: 76,01 ani
    • Femei: 82,00 ani

În perioada 1991-2005 populaţia din Murcia a crescut cu 22,06%, faţă de 11,85% cât a crescut populaţia la nivel naţional. 12,35% din locuitori sunt imigranţi, conform Recensământului realizat de Institutul Spaniol de Statistică în 2005, cu patru puncte procentuale peste media naţională. Cele mai importante comunităţi de imigranţi sunt: ecuadoriană(33,71% din totalul imigranţilor), marocană(27,13%), britanică(5,95%), boliviană(4,57%) şi columbiană(3,95%)

Evoluţia demografică a Regiunii Murcia şi
procentul din totalul naţional
1787 1857 1877 1887 1900 1910 1920 1930 1940
Populaţie 256.977 380.969 451.611 491.436 577.987 615.105 638.639 645.449 719.701
Porcentaj 2,50% 2,46% 2,72% 2,80% 3,10% 3,08% 2,99% 2,73% 2,77%
1950 1960 1970 1981 1991 1996 1999 2001 2005
Populaţie 756.721 800.463 832.313 957.903 1.059.612 1.097.249 1.131.128 1.190.378 1.335.792
Porcentaj 2,69% 2,62% 2,45% 2,54% 2,69% 2,81% 2,77% 2,90% 3,03%

[modifică] Organizare administrativă

Harta municipală
Harta municipală

Regiunea Murcia este împărţită în 45 de municipii. Mai multe municipii depăşesc 1.000 km² , Lorca(1.676 km²) este al doilea oraş ca întindere din Spania după municipiul Caceres din Extremadura. Din acest motiv, este un lucru obişnuit ca municipiile să fie împărţite în sectoare(pedanías). Municipiul Murcia este împărţit în 54 de sectoare. Totuşi, municipiul Cartagena nu este împărţit în sectoare, ci în 24 de departamente(Diputaciones).

[modifică] Economie

Regiunea a fost considerată foarte mult timp agricolă, datorită climei sale bune şi solurilor sale fertile. Totuşi, după anul 1990, construcţiile şi turismul s-au transformat în bazele economiei regionale. Chiar şi aşa, agricultura continuă să fie un adevărat motor pentru dezvoltarea regiunii.

De asemenea, este importantă şi industria , cum ar fi cea alimentară, navală sau constructoare de mobilă.

[modifică] Căi de comunicaţie

  • Aeroportul San Javier
  • Portul maritim din Cartagena.

[modifică] Legături externe


Steagul Spaniei Comunităţile autonome ale Spaniei Steagul Spaniei

Andaluzia · Aragon · Asturias · Insulele Baleare · Ţara Bascilor · Insulele Canare · Cantabria · Castilia-La Mancha · Castilia-Leon · Catalonia · Extremadura · Galicia · La Rioja · Madrid · Murcia · Navarra · Valencia

Oraşe autonome: | Plaza de soberanía:

Ceuta · Melilla | Islas Chafarinas · Peñón de Alhucemas · Peñón de Vélez de la Gomera

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu