Nicotină
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nicotina, principalul constituent din Nicotiana tabacum, face parte din clasa alcaloizilor pirolidinici. Datorită neurotoxicităţii sale, a fost utilizată mai întâi ca insecticid. În prezent, nu are valoare terapeutică, însă se foloseşte pentru determinarea tipului de receptor (este agonist al receptorilor nicotinici).
Cuprins |
[modifică] Istoric
Pare paradoxal, dar nu s-a fumat tutun decât după anul 1500. În antichitate grecii şi romanii se pare că fumau plante aromate cum ar fi piperul, eucaliptul, menta. Cu toate acestea în mormântul lui Ramses al II-lea s-au descoperit frunze de tutun, fapt care ridică numeroase întrebări.Ştim sigur că civilizaţiile amerindiene, atât din America de Sud, cât şi America de Nord, au fumat, utilizând tutunul în pipe, sau pentru otrăvirea vârfurilor săgeţilor (denumindu-l "petum"). Indigenii îl cultivau în insulele Tobago (Antilele Mici), incaşii şi [[|Aztec|aztecii]] îl fumau zilnic sau la marile sărbători religioase. Europa îl descoperă odată cu Cristofor Columb care îl aduce în Spania. Plantele de tutun au fost menţionate pentru prima oară de Fernando Hernandez de Toledo, medicul lui Filip al II. Către mijlocul secolului XVI-lea este aclimatizat în Portugalia, iar ambasadorul Franţei la Lisabona, Jean Nicot de Villemain trimite circa 1500 de frunze de tutun tocate Catherinei de Medici, descriind tutunul ca fiind capabil să calmeze migrenele.Treptat tutunul începe să se raspândească în întreaga Europa, începe să fie consumat în cantităţi din ce în ce mai mari.În 1690 agronomul Jean de la Quintinie descoperă proprietăţile insecticide ale tutunului, iar extractul apos de tutun se folosea pentru stropirea pomilor. În 1735 botanistul Linne foloseşte pentru prima oară termenul de nicotină. În 1828 nicotina este izolată de către Posselt şi Reinmann, sinteza sa fiind realizată prima oară de Pictet în 1913.
Tutunul dauneaza.
[modifică] Structura chimică
Nicotina (alfa 3 piridil-N-metilpirolidina)este un alcaloid pirolidinic extras din frunzele , speciilor de Nicotiana tabacum, Nicotiana rustica, Nicotiana americana, frunze care conţin 1-8% principii active. Ea se găseşte sub forma de săruri ale acizilor malic şi citric.
[modifică] Caracterizare
[modifică] Biosinteza
Nicotina provine de la aminoacidul ornitină, prin condensări aldolice, sau de tip Mannich în prezenţa enzimelor ce au drept coenzima piridoxal fosfat.
[modifică] Proprietăţi fizico chimice
Lichid incolor este antrenabil cu vapori de apă (proprietate care foloseşte la izolarea sa), cu miros puternic de tutun, levogir, doza letală fiind de 40mg/kg corp.
| Sursa | Conţinut (mg) |
|---|---|
| ţigaretă | 13-32 |
| muc de ţigaretă | 5-7 |
| ţigară de foi | 15-40 |
| 1 gr tutun prizat | 12-16 |
| 1 plasture cu nicotină | 8.3-11 |
| 1 spray nazal cu nicotină | 0.5 |
[modifică] Toxicocinetica
[modifică] Căi de pătrundere
Pătrunde în organism pe cale digestivă, respiratorie şi cutanată. Pe măsură ce nicotina intră în organism este rapid distribuită în sânge, de asemenea poate trece bariera hematoencefalică.Metabolizarea are loc în ficat (circa 80-90%).Eliminarea are loc mai ales pe cale renală, dar se poate elimina mai ales prin [[|Plămîn|plămâni]], transpiraţie, lapte, salivă; circa 10-20% se elimină ca atare, restul sub formă de metaboliţi (cotinină, ca atare sau hidroxilată).Urina acidă accelerează eliminarea, în cazul urinei alcaline are loc o reabsorbţie la nivelul rinichiului. Acţionează la nivelul receptorilor colinergici centrali la numai 7 secunde de la inhalare, se pare că influenţează în mod pozitiv activitatea adrenalinei.
Cotinina este un metabolit al nicotinei poate fi utilizată drept indicator al expunerii unor persoane datorită faptului că rămâne în sânge mai mult de 24 de ore. În doze mari nicotina este depolarizant al receptorilor nicotinici.În plus determină creşterea nivelului dopaminei la nivelul creierului, datorită inhibării MAO (monoamin oxidaza) responsabilă de metabolismul dopaminei.Însă nu se ştie sigur dacă această acţiune poate fi atribuită nicotinei sau altor componenţi din fumul de ţigară (hidrocarburile cancerigene). Această acţiune asupra dopaminei este similară celei produse de cocaină şi heroină, un motiv pentru care persoanele fumează: menţinerea unui nivel ridicat de dopamină, care determină senzaţia de plăcere. Nicotina şi metaboliţii săi au fost studiaţi pentru tratamentul unor boli cum ar fi: boala Parkinson, maladia Alzheimer. Cercetările actuale au demonstrat faptul că nicotina singură nu poate dezvolta cancerul, nu are proprietăţi mutagene şi determinând creşterea activitătii acetilcolinei, duce la împiedicarea apopotozei (moarte programată) prin care organismul işi distruge anumite tipuri de celule, moarte sau mutante, astfel acestea dezvoltîndu-se in celule cancerigene. Excitant al sistemului nervos central si periferic, în doze mici inhibând toţi ganglionii simpatici.Induce voma, scade diureza şi creşte activitatea motorie intestinală. Asupra sistemului cardiac produce tahicardie, creşterea presiunii sanguine şi determină creşterea glucozei în sînge.Nu se acumulează în organism datorită faptului că se metabolizează repede avînd timpul de înjumătăţire de circa 2 ore; se foloseşte pentru a determina tipul de receptori.
[modifică] Toxicitate
Este un toxic puternic şi cu acţiune rapidă; iniţial se măreşte activitatea ganglionară, iar în faza următoare se produce o inhibare a ganglionilor, când apare acţiunea depresivă şi paralizantă.Intoxicaţiile pot avea diferite cauze:
- accidentale (atunci când se foloseşte pentru dăunători)
- profesionale la persoanele care vin în contact cu soluţiile de nicotină
- intenţionate 1850 afacerea Bocarme, prilej cu care toxicologul belgian Stas pune la bază metoda extracţiei alcaloizilor din cadavre, metodă care cu modificările aduse de Otto sio Ogier, este folosită şi astăzi.
Poate da naştere la:
- Intoxicaţie supraacută – de obicei accidentală, care se produce la ingerarea accidentală, moartea survine instantaneu, prin convulsii puternice
- Intoxicaţia acută care se produce la ingerare. Se manifestă prin:
- tulburări digestive
- tulburări nervoase: cefalee, paloare, convulsii cu mişcări musculare necontrolate, transpiraţie abundentă, delir asfixie
- tulburări cardiace: puls neregulat, HTA, respiraţia se îngreunează, poate surveni moartea prin sincopa cardiacă, sau prin paralizia muşchilor respiratori şi a centrului respirator bulbar.
- Intoxicaţia cronică este foarte întâlnită în rândul fumătorilor: la fumătorii începători se observă tulburări nervoase şi vasomotorii, palpitaţii, tulburări digestive, greţuri, tulburări care pot duce in final la toxicomanie (nicotinism)
Fumatul suprimă senzaţia de foame, la fumătorii cronici 90-98% din nicotina inhalată este reţinută în plămâni şi constituie alături de gudroanele rezultate din ardere, una din cauzele principale de creştere a cancerului pulmonar.
| Organul sau sistemul afectat | Tipul bolii |
|---|---|
| Aparat respirator | cancer pulmonar, cancer laringeal, reducerea capacităţii respiratorii, pneumonie, bronşită cronică, embolie pulmonară, astm |
| Aparat cardiovascular | puls accelerat, aritmie cardiacă, HTA, circulaţie sanguină proastă, criză cardiacă, angor pectoris, arterită, flebite |
| ORL | laringită, faringită, sinuzită, alergii respiratorii, cancer esofagian, cancer la gât |
| Creier şi Sistem nervos | embolie cerebrală |
| Sistem digestiv | cancerul limbii, cancer gastric, gingivită, distrugerea enzimelor digestive, hiperaciditate stomacală, gastrită, ulcer duodenal, ulcer stomacal, cancer de colon |
| Sistem excretor | cancer renal, cancer vezical, cancer de prostată |
Efecte negative de scurtă durată:
- creşterea ritmului cardiac, in medie 20-30bătăi /min
- creşterea tensiunii arteriale
- lezarea mucoaselor buzelor, limbii şi cerului gurii.
- îngălbenirea dinţilor
- iritarea mucoasei naso-faringiene, cu diminuarea sau modificarea selectivă a mirosului
- iritarea laringelui
- iritarea ochilor
[modifică] Dependenţa de nicotină
Nicotina produce dependenţa de 6-8 ori mai mare decît alcoolul, dar la fel de mare ca şi cocaina. 95-100% din fumători sunt dependenţi. Nicotina, indiferent de calea de administrare, pătrunde în organism prin difuziune, fumul inhalat ajunge în alveolele pulmonare şi toţi constituenţii sunt absorbiţi.80 % din nicotină este distrusă la nivel hepatic, restul de 20 % se fixează pe receptorii nicotinici prin intermediul cărora exercită efectele sale multiple. Pentru a măsura dependenţa de nicotină se utilizează testul Fagerstrom; testul are avantajul că arată o corelare exactă între răspunsurile testului şi determinările de cotinină plasmatică şi urinară.
[modifică] Mecanismele dependenţei
Se disting trei tipuri de dependenţă de nicotină:
- Dependenţa comportamentală şi socială care se asociază cu anumite momente ale zilei de lucru: aşa numita „ţigară la cafea”
- Dependenţa psihică corespunde nevoii menţinerii beneficiilor pe care le aduce nicotina fumătorului: senzaţia de plăcere, descărcare, satisfacţie, stimulare intelectuală, stimulare generală.Nicotina este singurul drog care stimulează funcţiile cognitive pe timp scurt, fumătorul fiind tentat în mod inconştient a începe o nouă ţigară pentru a regăsi amintirea acelor senzaţii. Pentru a învinge această dependenţă sunt necesare activităţi compensatorii: mişcarea în aer liber, exerciţii de relaxare, suptul anumitor produse .
- Dependenţa fizică se instalează numai după cîţiva ani şi nu este sistematică pentru toţi fumătorii.Fumătorii cronici fumează în primul rînd pentru a evita acel sentiment de lipsă, care se manifestă prin nervozitate, irascibilitate, tulburări ale concentrării.Dependenţa fizică este uşor de tratat prin intermediul terapiei de substituţie:plasturele cu nicotină, gumele de mestecat pe baza de nicotină.
Prin combinarea celor 3 tipuri de dependenţă rezultă trei grupe de fumători:
- Fumătorul cu dependenţă pur comportamentală, acest tip de fumător consumă sub 5 ţigări pe zi, stoparea fumatului şi reluarea este fără efort.
- Fumătorul cu dependenţă comportamentală şi psihică care fumează pentru a regăsi efectele psihoactive ale nicotinei. Consumă în general 20 sau mai multe ţigări pe zi (funcţie si de împrejurări)
- Fumătorul cu dependenţă fizică asociata unei dependenţe comportamentale, fumează mai mult de 20 ţigări pe zi (consum constant)
Dependenţa de nicotină trebuie tratată ca o boală cronică, foarte mulţi pacienţi eşuează de la prima tentativă de dezobişnuinţă, trecând prin perioade de recădere şi de remisie. Pentru a explica dependenţa de nicotină trebuie avut în vedere foarte mulţi factori: genetici, farmacologici, psihologici, de mediu. Sevrajul este fenomenul care apare la întreuperea bruscă a prizei de drog cu toate consecinţele care decurg de aici.Nicotina este un drog care cauzează dependenţa fizică şi simptome neplăcute de sevraj atunci cînd este abandonată brusc; astfel apar:
- nevoia presantă de a fuma
- anxietate
- iritabilitate, nelinişte, enervare
- deprimare sau depresie
- cresterea apetitului
Un procent de 20% dintre fumători doresc să renunţe la fumat, dar nu o pot face uşor; anumite tratamente antitabagice pot da rezultate la unele persoane, în timp ce la unele nu. Nu există un medicament care singur să poată suprima pofta de a fuma, dar există substituenţi nicotinici care ajuta eliminarea fumatului în timpul fazei iniţiale de sevraj.
[modifică] Medicatia antisevragică
Substituenţi nicotinici:
-
- plasturi (sistem transdermic) care este impregnat cu nicotină, care este cedată cu o anumită viteză, astfel încît să asigure o concentraţie constantă pe parcursul a 24 h.
- guma de mestecat (chewing gum), reduce simptomele de sevraj şi uşurează procesul de întrerupere a fumatului
- spray nazal cu nicotină
- inhalator bucal de nicotină
Substituenţi medicamentoşi:
-
- Bupropion (Zyban), un medicament nou folosit pentru combaterea dependenţei de nicotină; acţionează la nivelul neurotransmiţătorilor implicaţi in dependenţa de nicotină, reduce semnificativ simptomele datorate sindromului de sevraj.
- Nortriptilina este eficace în întreruperea fumatului; avantajul este costul cel mai scăzut dintre tratamente
- Clonidina, deşi cunoscută ca antihipertensiv, s-au constatat rezultate pozitive la tratarea fumatului. Are dezavantajul reacţiilor adverse pronunţate.
- Rimonabant este o moleculă nouă, care încă necesită confirmarea rezultatelor oe grupe mai mari.
- Selegilin, deşi utilizat în tratamentul bolii Parkinson, se pare că reduce nevoia urgentă de fumat.
 Bupropion(Zyban) |
 Nortriptilină |
 Clonidina |
 Rimonabant |
 Selegilina |
[modifică] Alternativa - medicamentele naturiste
- Pycnogenol un produs natural, extras din coaja pinului maritim (Pinus maritima), cu un conţinut bogat în flavonoide, acţionează împotriva radicalilor liberi care accelerează procesul de îmbătrînire cu favorizarea cancerului, oferă protecţie împotriva infarctului de miocard şi accidentului vascular.
- Antitabac Plant este un produs lichid ce conţine extracte de Caladium seguinum şi Phytolacca decandra. Extractul de Caladium seguinum se adresează tulburărilor provocate de fumat, tuse, migrenele,tulburările oculare, în tim ce extractul de Phytolacca reduce dorinţa de fumat.
| Alcaloizi pirolidinici editează |
|---|
|
Higrina Cuskhigrina Stachidrina Nicotină |
| Stimulenţi editează | |||||
|---|---|---|---|---|---|
|
Cafeină Nicotină Modafinil Adrafinil Armodafinil |
|||||
|
