Paleolitic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Format:Istoria României România Preistorică is the period in the human occupation (including early hominins) of the geographical area encompassing present-day Romania, which extended through prehistory, and ended when the first written records appeared.

Cuprins 1 Paleolitic 1.1 Protopaleolitic 1.2 Paleolitic inferior 1.3 Paleoliticul de mijloc 1.4 Paleolitic superior 2 Mezoliticul 3 Neolitic 4 Chalcholitic 5 The Bronze Age 5.1 Tracii 6 Epoca de fier 7 Timeline 8 See also 9 References and footnotes 10 External links 11 Economia 12 Relaţii sociale 13 Viaţa spirituală 14 Arta

[modifică] Paleolitic

Paleoliticul românesc este divizat în cinci faze: Protopaleolitic, Paleoliticul inferior, Paleoliticul de mijloc, Paleoliticul superior şi Epipaleolitic.

[modifică] Protopaleolitic

Protopaleoliticul românesc(circa 1.000.000 - 700.000) este marcat de apariţia uneltelor rupestre, aşa-numitele "Pebble culture" (Cultura de prund din România). Aceste unelte i-au fost atribuite lui Homo erectus, tipul hominid.

[modifică] Paleolitic inferior

Paleoliticul românesc inferior (circa 700,000 - 120,000) este caracterizat prin apariţia a două unelte rupestre distincte: bi-facialul toporul din piatră (chopping tools; at first, the Abbevillian, later Clactonian type), and the stone chip (at first, Acheulean, later the Levalloisian type). Aceste unelte au fost atribuite lui Pithecantropus erectus speciilor hominid. De o importanta majora este descoperirea unui numar de vetre de foc. Aceasta este prima dovada a abilitatii hominidului de a stapanii focul pe teritoriul ce astazi se numeste Romania.

[modifică] Paleoliticul de mijloc

Paleoliticul de mijloc în România (circa 120,000 - 35,000) este caracterizat prin persistenţa culturii Mousterian. De-a lungul acestei perioade, uneltele din piatră au început să se diferenţieze în funcţie de funcţionalitatea acestora, şi apare prima unealtă din os. Aceste produse au fost atribuite Neanderhalilor.

[modifică] Paleolitic superior

În 2002, cel mai în vârstă om modern(Homo sapiens sapiens) rămas în Europa, a fost descopreit în (Peştera cu Oase), lânga Anina. ^[1] numit (Ion din Anina), rămăşiţele sale (maxilarul inferior) sunt datate cu aproximaţie ca având 42.000 de ani.

As the Europe’s oldest remains of Homo sapiens, they are likely to represent the first such people to have entered the continent. ^[2] The particular interest of the discovery resides in the fact that it presents a mixture of archaic, early modern human and Neandertal morphological features, ^[3] indicating considerable Neandertal/modern human admixture, ^[4] which in turn suggests that already on their arrival in Europe, modern humans met, intermixed and interbred with Neanderthals.

A second expedition by Erik Trinkaus and Ricardo Rodrigo, discovered further fragments (for example, a skull dated ~36,000, nicknamed "Vasile").

• Tranzitia balcanica spre Paleoliticul superiot

[modifică] Mezoliticul

Format:Sectstub

• Mezoliticul în Balcani

[modifică] Neolitic

Format:Sectstub

• Starčevo-Criş
• Cultura Dudeşti
• Cultura Cucuteni
• Cultura Hamangia
• Cultura Vinča
• Tăbliţele de la Tărtăria
• Indo-Europeni

[modifică] Chalcholitic

Format:Sectstub

[modifică] The Bronze Age

Format:Sectstub

[modifică] Tracii

Din amestecul acestor populatii neolitice native, si invaziile de indo-europeni, s-a nascut o noua etnie, Tracii.

[modifică] Epoca de fier

In secolul al saselea i.H., primul izvor scris privind acest deritoriu apare din surse grecesti. In acest timp, din populatiile de limba traca, s-au desprins Geţii (si mai apoi Dacii).

[modifică] Timeline

[modifică] See also

• Timeline of glaciation
• Neolithic Europe
• Pre-Indo-European
• Populatia Indo-Europeana
• Limba tracică

[modifică] References and footnotes

Inline

1. ↑ Trinkaus, E., Milota, Ş., Rodrigo, R., Gherase, M., Moldovan, O. (2003), Rămăşiţe ale unui craniu uman din modenitatea timputie gasite în Peştera cu Oase, România în Journal of Human Evolution, 45, pp. 245 –253, [1]
2. ↑ João Zilhão, (2006), Neandertals and Moderns Mixed and It Matters, in Evolutionary Anthropology, 15:183–195, p.185
3. ↑ Trinkaus, E., Moldovan, O., Milota, Ş., Bîlgăr, A., Sarcina, L., Athreya, S., Bailey, S.E., Rodrigo, R., Gherase, M., Hilgham, T., Bronk Ramsey, C., & Van Der Plicht, J. ( 2003), An early modern human from Peştera cu Oase, Romania. Proceedings of the National Acadademy of Science U.S.A., 100(20), pp. 11231–11236
4. ↑ Andrei Soficaru, Adrian Dobo and Erik Trinkaus, (2006), Early modern humans from the Pe tera Muierii, Baia de Fier, Romania, Proceedings of the National Acadademy of Science U.S.A., 103(46), pp. 17196-17201

General

• Alexandru Păunescu, Evoluţia istorică pe teritoriul României din paleolitic până la inceputul Neoliticului, SCIVA, 31, 1980, 4, p.519-545.

[modifică] External links

• ro Ion din Anina, primul om din Europa on Jurnalul.ro
• en Human fossils set European record on BBC.co.uk

Prima epocă din istoria omenirii, cunoscută sub denumirea de epoca pietrei cioplite sau paleolitic: palaios = vechi şi lithos = piatră (cuvinte greceşti), cuprinde cea mai lungă perioadă de timp (aproxi­mativ între 1.000.000 şi 10.000/8000 î. Chr.). Geologic, corespunde pleistocenului sau epocii glaciaţiunilor din perioada cuaternară, când în structura geo-morfologică a pământului au loc schimbări impor­tante, valabile şi pentru lumea vegetală şi animală.
Răcirea climei a determinat cele mai importante glaciaţii din istoria pământului, cunoscute îndeosebi datorită cercetărilor din munţii Alpi sub denumirea:

• glaciaţia Günz, circa 1.200.000-700.000 ani;
• glaciaţia Mindel, circa 650.000-350.000 ani;
• glaciaţia Riss,circa 300.000-120.000 ani;
• glaciaţia Würn, circa 80.000-15.000 ani.

La rândul lor, aceste patru glaciaţii au fost separate între ele prin trei faze interglaciare de retragere a gheţarilor, caracterizate printr-o climă mai caldă. Cercetări mai recente au dovedit existenţa unor glaciaţii noi: Biber, Donau, precum şi a unor stadii de retragere şi înaintare a gheţarilor în cadrul glaciaţiunilor cunoscute mai de mult. Arheologic, acestor glaciaţii le corespund în timp mai multe faze de cultură materială, grupate pe baza elementelor specifice vieţii materiale în trei perioade: paleoliticul inferior, paleoliticul mijlociu şi superior.

[modifică] Economia

Caracteristica epocii paleolitice este totala dependenţă a hominizilor de natură. Comunităţile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante, muguri, alge marine, fructe, rădăcini, seminţe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, şopârle, peşti şi alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic“. Sursa principală de alimentaţie o oferea vânătoarea realizată în colectiv. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare şi cules: unelte rudimentare din aşchii şi bolovani de râu cu o muchie tăioasă pentru cioplit, tăiat şi răzuit atribuite „culturii de prund” (sud-vestul Europei până în sud-vestul Asiei şi Sudul Africii). Aceste unelte evoluează către „toporaşele de mână” în forma sâmburelui de migdală, lucrate prin lovituri date pe ambele feţe (Africa de Nord, zona centrală şi de răsărit).
Apare folosirea focului, schimbându-se astfel regimul alimentar, ceea ce va determina modificări şi în structura anatomică.
În paleoliticul mijlociu, Neanderthalul folosea arme de silex, răzuitoare (racloare) pentru curăţarea pieilor de animale şi cojitul lem­nului, vârfuri din silex pentru împuns şi tăiat, folosite probabil şi ca vârfuri de lance pentru vânătoare, vârfuri bicefale, mai reduse nu­meric: burine şi gratoare întrebuinţate pentru râcâit şi tăiat.
În această perioadă se ajunge la o diviziune naturală a muncii: vânatul - îndeletnicire a bărbaţilor, iar culesul - practicat de femei. O altă îndeletnicire era aceea a pescuitului.
În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuţite, străpungătoare, răzuitoare şi dălţi lucrate prin tehnica aşchierii, având ambele margini ascuţite. Sunt realizate în mare cantitate vârfurile de silex pentru suliţe de aruncat, sau pentru săgeţile lansate cu propul-sorul. Apare tehnica prelucrării osului, fildeşului şi cornului (pentru suliţe, harpoane, ace de cusut). În paleoliticul superior, vânătoarea se realiza şi cu ajutorul ar-cului (descoperiri în nordul Europei).
Aşezări şi locuinţe. La început, strămoşii oamenilor trăiau în aşezările în aer liber, dar căutau să se adăpostească şi în peşteri, pentru ca, în paleoliticul mijlociu, Neanderthalienii să-şi construiască colibe prevăzute chiar şi cu vetre, spaţiu pentru dormit, activităţi domestice sau evacuare. Se constată o creştere a densităţii şi o oare­care stabilitate într-un anumit loc. În aceeaşi vreme, în continuare, erau folosite şi adăposturi sub stânci. Apare, totodată, tendinţa de concentrare a grupurilor umane şi de revenire periodică în acelaşi loc.

[modifică] Relaţii sociale

Pentru paleoliticul inferior, dovezile arheologice care pot aduce elemente în această problemă sunt sărace. Desigur, o societate bazată economic pe cules, pescuit şi vână-toare cu ajutorul unor arme şi unelte primitive, în strânsă legătură cu o muncă puţin productivă, avea un caracter egalitar, bazat pe solida-ritatea grupurilor sociale. În paleoliticul superior, femeia obţine în cadrul societăţii o pozi-ţie deosebită (dovadă: descoperirea unor figurine antropomorfe şi a unor înmormântări cu ocru roşu, precum şi a unor morminte cu podoabe ce au aparţinut unor femei).

[modifică] Viaţa spirituală

Din paleoliticul mijlociu există dovezi mate­riale privind grija faţă de cei morţi: depuneri rituale, dar concomitent se practicau şi unele sacrificii rituale umane. Alături de cel înmor­mântat se depuneau ofrande: unelte din piatră, dinţi de ren sau de cerb, coarne de capră de munte. Corpul era presărat cu ocru roşu.

[modifică] Arta

Apar: capacitatea de a percepe realitatea în culori, repro­ducerea artistică a activităţii productive, a omului primitiv. Există reprezentări fantastice despre om şi realitatea înconjurătoare (magia, totemismul ş.a.). Arta plastică se manifestă prin decorarea cu motive geometrice a obiectelor de uz casnic (arie geografică largă: Anglia, Rusia, Africa). Sunt specifice numeroasele statuete antropomorfe din argilă, piatră, os sau fildeş cu o semnificaţie şi funcţie magică.

În paleoliticul superior se remarcă pictura şi gravura rupestră (sudul Franţei, nordul, estul şi sudul peninsulei Iberice, regiunea Saharei, munţii Tassili). Sunt redate figuri de animale în mişcare (urs, bizon, cal, cerb, ţap de munte) combinate cu motive geometrice. Rar apar figuri umane; mai rar apar păsări, iar plante deloc. Arta paleoliticului superior avea o funcţie preponderent magică - La Ferrasse, Niaux, Lascaux (Franţa), Altamira (Spania) ş.a.