Petrol
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Petrolul, sau ţiţeiul, împreună cu cărbunii şi gazele naturale fac parte din zăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoarţa pământului. Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi solide şi gazoase dizolvate într-un amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec de substanţe lipofile. Ţiţeiul în stare brută (nerafinat) conţine peste 17 000 de substanţe organice complexe, motiv pentru care este materia primă cea mai importantă pentru industria chimică (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) şi producerea carburanţilor. Ca o curiozitate, se poate menţiona că unele varietăţi de ţiţei devin fosforescente în prezenţa luminii ultraviolete.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Petrolul a fost descoperit deja cu câţiva mii de ani în urmă, prin faptul că are densitate mai redusă ca apa sărată, fiind găsită în caverne şi zone cu straturi sedimentare calcaroase, argiloase, sau nisipoase, la suprafaţă ca de exemplu în jurul Hanovrei şi Braunschweig din Germania. In cazul în care straturile impermeabile de argilă sunt deasupra nepermiţând ieşirea la suprafaţă a petrolului, acesta se va găsi în straturile profunde de unde va fi extrasă prin sonde petroliere.
Straturile de petrol situate la suprafaţă prin oxidare se transformă în asfalt acesta fiind deja descoperit în orient în urmă cu ca. 12 000 de ani în Mesopotamia antică.
Oamenii au învăţat să flosească asfaltul, prin amestecare cu nisip şi alte materiale ce etanşează pereţii corăbiilor.
Din timpul Babilonului provine denumirea de naptu (nabatu = luminează) care ne indică faptul că petrolul era utilizat la iluminat, acesta fiind amintit şi în legile lui Hammurabi 1875 î.e.n. fiind prima dovadă istorică scrisă pentru reglementarea folosirii petrolului.
Petroleum este un cuvânt de origine romană care provine din „oleum petrae“ = ulei de piatră denumire pe care romanii au preluat-o de la egipteni care descoperă petrol la suprafaţă în regiunea munţilor Golfului Suez se presupune că în antichtate romanii foloseau petrolul ca lubrifiant la osiile carelor romane, sau în timpul Bizanţului acesta era parte componentă a focului grecesc o armă temută în luptele navale de odinioară.
Petrolul era folosit şi în medicina veche fiind vândut ca leac miraculos universal.
Prima rafinărie de petrol a fost cea a americanului Edwin Drake (1859) care obţine prin foraje o cantitate mare de petrol.
Preţul petrolului scade rapid prin creşterea numărului de rafinării, petrolul lampant devine o resursă tot mai importantă în iluminat, înlocuind treptat lumânările.
Exploatarea masivă a petrolului începe în secolul XIX pe motivul răspândirii folosirii petrolului în iluminat, care dădea o lumină mai bună producând fum mai puţin în comparaţie cu lămpile cu ulei de balenă, sau lumânările de ceară.
In anul 1852 medicul şi geologul canadian Abraham Gesner obţine patentarea rafinării petrolului lampant curat numit petroleum, iar în 1855 propune chimistul american Benjamin Silliman purificarea petrolului cu acid sulfuric.
Pentru obţinerea masivă a petrolului, urmează o perioadă de forare intensivă. cel mai renumit foraj este efectuat de Edwin L. Drake la 27. August 1859 în Oil Creek Pennsylvania, fiind finanţat de industriaşul american George H. Bissell, aici găsindu-se la 21,2 m adâncime zăcăminte mari de petrol.
După introducerea iluminatului electric scade importanţa petrolului în iluminat, dar se extinde utilizarea ca şi carburant în industria automobilului, astfel familia de industriaşi americani Rockefeller unul din întemeietorii companiei Standard Oil Company reuşeşte să convingă opinia publică de folosire a benzinei în locul ethanolului ca şi carburant în industria automobilului, combătând concepţia lui Henry Ford.
[modifică] Formare
Teoria biogenă de formare a zăcămintelor de petrol susţine că petrolul i-a naştere din organisme marine plancton care după moarte s-au depus pe fundul mării, fiind acoperite ulterior de sedimente.
Conform acestei teorii perioada de formare a petrolului se întinde pe perioada de timp de ca. 350 - 400 milioane de ani în urmă Devonian perioadă în care a avut loc în rândurile florei şi faunei o mortalitate în masă, explicată prin teoria meteoritului uriaş care a căzut în aceea perioadă pe pământ, declanşând temperaturi şi presiuni ridicate.
Astfel s-au format aşa numitele substanţe cherogene ce provin din substanţe organice cu un conţinut ridicat în carbon şi hidrogen.
Prin procesele următoare de diageneză aceste substanţe cherogene pot deveni substanţe bituminoase, rocile sedimentare ce conţin substanţe cherogene sunt denumite roci mamă a zăcămintelor dee petrol.
Materia cherogenă alcătuită din particule fin dispersate în roca mamă, sub anumite condiţii, mai ales în prezenţa temperaturilor înalte suferă un proces de migraţie fiind împinse de apa sărată care are o greutate specifică mai mare, sub presiunea exercitată particulele fine se unesc într-o masă compactă de petrol. Această migraţie are tendenţă ascendentă spre suprafaţă, dacă acest proces de migraţie este oprită de un strat impermebil (argilos), are loc sub presiune îmbogăţirea zăcământului care se află deja în porii rocii de depozitare a petrolului, în condiţii asemănătoare i-au naştere gazele naturale, de aceea deasupra unui zăcământ de petrol se poate afla o cupolă de gaz natural. In penisula Arabiei zăcămintele de petrol se află înmagazinate într-un calcar poros biogen care a luat naştere din corali.
Compoziţia zăcământului de petrol poate avea un raport diferit de alcane şi alchene, la fel poate diferi raportul grupărilor alifatice şi aromatice.
Teoria abiogenă are adepţi mai puţini (Thomas Gold) petrolul ar fi rezultat din minerale, roci cu un conţinut ridicat în carbon şi hidrogen care având greutatea specifică mai mică au fost presate spre suprafaţă.
[modifică] Obţinere (extracţie)
Dacă zăcământul de petrol se află apreoape de suprafaţă exploatarea se poate realiza prin cariere de suprafaţă ca de exemplu: Athabasca-nisipuri petroliere, Alberta (Canada), zăcămintele din profunzime sunt extrase prin sonde de petrol (foraje de adâncime) ca de exemplu Wietze, la vest de Celle (Niedersachsen, Germania) o a treia modalitate de extragere a petrolului din zăcămintele submarine cu ajutorul unor insule sau platforme de foraj unde dificultăţile de forare sunt mult mai mari..
La toate procedeele de foraj se foloseşte un lichid de sondă cu polimeri pentru a stabiliza gaura de foraj, care lichid necesită o greutate specifică mare, pentru aceasta se adaugă baritină lichidul de foraj trebuie să aibă o anumită vâscozitate.
Capul de foraj freza este prevăzute cu tăişuri cu vârf de diamant, coloana de sondă este alcătuită din ţevi de oţel care se montează împreună prin înşurubare (una în alta) această coloană atingând lungimi de până la câteva mii de metri.
Zăcămitele de petrol care nu se află sub presiune, această presiune se realizează prin pomparea de apă sau gaz, sau zăcămintele cu o vâscozitate ridicată se presează lichide (tenside) pentru reducerea vâscozităţii, bogăţia unui zăcământ petrol poate să varieze între 20 şi 50 %
[modifică] Galerie de imagini
 Turn de sondă de petrol cu rezervoare pentru lichidul de sondă |
 Extracţia petrolului cu o pompă de adâncime mare |
 Platformă de extragere a petrolului (Insulă de foraj) pe mare |
 Preţul petrolului (nominal şi real) din 1900 |
[modifică] Diagrame
[modifică] Importanţă
Petrol
|
(rafinare)
|
+----------+--------+ --> creşte punctul de fierbere --> -+-----------------+
| | | | | |
Gaze Benzină Kerosen Gaz de sondă--+------gaz de sondă Reziduri
\ / | | | | | |
\ / Benzină Benzină uşoară Diesel, | Ulei unguent Motorină, Ulei impur
\ / | Tenzide Bitum
\/ Motorină | Cocs, Negru de fum
(Piroliză) |
| |
Olefine şi Cracare
Hidrocarburi Aromate |
| Benzină
(Reactii)
|
Monomer
|
(Polimerizare)
|
Substanţe sintetice
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- Erdöl-Erdgas-Museum in Twist
- Deutsches Erdölmuseum in Wietze
- mineralienatlas.de/... - Erdöl im WiKi-Mineralienatlas
- pinr.com/... Adam Wolfe, The Increasing Importance of African Oil (Power and Interest News Report, 20. März 2006)
- zeit.de/... - Enrons Erben zocken weiter. Der Ölpreis ist ein Spielball von Spekulanten geworden. (19. Oktober 2006)
- taz.de/... - Ulrike Herrmann, Prognose: Öl wird knapper (18. Januar 2006)
- nzz.ch/... - Wann ist das Erdöl alle? (2004-09)
- heise.de/tp/.. - Thomas Pany, Gänzlicher Verzicht auf Öl - Schweden will seine Energiewirtschaft vollkommen umstellen (8. Februar 2006)
- gegenstandpunkt.com/.... - Das Öl - ein Geschäftsartikel erster Klasse
- oew.org/... - Energie, Krieg und Umwelt
- Sursa: http://de.wikipedia.org/wiki/Erdöl
