Robert Boyle
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Robert Boyle(n. 25 ianuarie 1627 – d. 30 decembrie 1691, Londra) a fost fizician, chimist şi inventator irlandez.
[modifică] Date biografice
Robert Boyle a fost al şaptelea băiat şi al 14-lea copil al contelui de Cork, născut la castelul Lismore, în Irlanda, la 25 ianuarie 1627. A fost un copil-minune, învăţând înca de la o vârstă foarte fragedă limba latină şi franceză, şi a fost trimis la Colegiul Eton la numai 8 ani. La numai 11 ani a întereprins multe călătorii în străinătate alături de un tutore francez, iar în anul 1641 se afla în Florenţa pentru a studia scrierile lui Galileo. S-a întors în Anglia în anul 1644 şi a hotărât să se dedice cercetărilor ştiinţifice, alăturându-se unui grup de oameni cu aceleaşi aspiraţii şi idealuri numit "Colegiul Invizibil", care mai târziu este recunoscut şi legalizat de Carol al II-lea sub numele de Societatea Regală din Londra pentru Îmbunătăţirea Cunoştiinţelor naturale. În anul 1654, Boyle s-a mutat în Oxford pentru ca acolo se ţineau cele mai multe şedinţe de la Colegiu, acolo l-a cunoscut pe Robert Hooke care era student la Oxford.
Boyle află de experimental lui Otto von Guricke (Germania) şi cu ajutorul lui Hooke (care era un mecanic ingenios), construieşte un model îmbunatăţit al pompei de aer şi se apucă de măsurare a aerului. El a sugerat că greuatatea corpurilor se modifică în funcţie de portanţa atmosferei – comparând straturile inferioare ale atmosferei cu arcuri mici care sunt comprimate de greutatea straturilor de aer de deasupra lor. În anul 1660 Boyle îşi publică descoperirile despre proprietăţiile aerului sub titlul "Noi experimente fizico-mecanice privind arcul aerului şi efectele sale". Boyle a emis pentru prima dată o lege numită "Legea lui Boyle" conform careia volumul unui gaz variază invers proporţional cu presiunea, la o temperatură constantă:
- pv = Rt
unde:
- p=presiunea;
- v= volumul;
- t= temperature;
- R= constant ace depinde de natura gazului.
Boyle se mută înapoi în Londra în anul 1668.
Cea mai cunoscută carte a sa este "Chimistul sceptic" a fost publicată în anul 1661. El a făcut distincţia între amestecuri şi compuşi, şi a subliniat că un compus poate să aibă proprietăţi foarte diferite de cele ale constituenţilor săi. El a folosit pentru prima dată cuvântul "analiză" şi a avut o influenţa puternică în dezvoltarea acestei ştiinţe de la originile sale alchimice. A fost propus preşedinte al Societăţii Regale în anul 1680, dar a refuzat postul.
A murit, la 30 decembrie 1691, în casa surorii sale din Londra, unde locuise timp de 23 de ani.
[modifică] Opera
- Noi experimente fizico-mecanice privind arcul aerului şi efectele sale (1660)
- Chimistul sceptic (1661)
- Originea formelor şi calităţilor (1666)
- Paradoxuri hidrostatice (1666)
