Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Televiziunea digitală terestră - Wikipedia

Televiziunea digitală terestră

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Televiziunea digitală terestră (sau DVB-T de la englezescul Digital Video Broadcasting – Terrestrial) este un sistem de transmisie tv care foloseşte normele DVB-T, ISDB şi ATSC în benzile de unde VHF-III / UHF-V deja utilizate la transmisiile terestre analogice.

Cuprins

[modifică] Avantaje

Digitalizarea difuzării are mai multe avantaje: un numar sporit de canale tv pe aceeaşi frecvenţă, o imagine de o calitate remarcabilă, un sunet de înaltă fidelitate (Dolby, 5.1, imagine 16/9, etc), servicii auxiliare.

[modifică] Cum funcţionează?

Procedeul este simplu: semnalul analogic al unui canal este digitalizat (numerizat), compresat (micşorat) şi multiplexat (amestecat) cu alte canale. Semnalul astfel obţinut este transmis de aceeaşi manieră ca şi în televiziunea analogică până la telespectator; acesta cu ajutorul unui demodulator digital separă semnalele canalelor multiplexate şi le receptionează pe fiecare în parte.

Televiziunea Digitală Terestră permite de asemenea transmisia programelor de înalta definiţie în formate multiple (16/9, etc).

Televizoare cu tuner digital sunt disponibile deja în comerţ, unele receptoarele de ultimă generaţie LCD şi Plasma fiind compatibile DVB-T şi HD-Ready

Tehnologia utilizată în SUA se cheamă ATSC, în Japonia ISDB-T, iar în Europa şi Australia DVB-T; restul ţărilor sunt în acest moment indecise. ISDB-T este similară DVB-T şi poate utiliza câteodată aceleaşi receptoare.

[modifică] Europa

DVB-T este sistemul european. Semnalul este difuzat în VHF şi/sau UHF. Numarul de canale ce poate fi transmis este în funcţie de metoda de modulare folosită (între 4 şi 6). Modularea semnalului în DVB-T este COFDM (64 sau 16 Quadrature Amplitude Modulation QAM).

În general un multiplex modulat în 64QAM permite difuzarea unui număr mare de canale, dar este mai sensibil la interferenţe. În schimb în 16QAM sensibilitatea la interferenţe scade dar scade şi numărul de canale difuzat.

Cele doua metode de modulare 16 şi 64QAM pot fi însă combinate într-un singur multiplex, oferind o scădere controlată a modulaţiei în funcţie de tematica programelor difuzate. Recepţia se face printr-un receptor conectat televizorului clasic, sau direct cu televizoare cu tuner digital integrat.

[modifică] America

ATSC: Americanii au adoptat standardul ATSC (Advanced Television Systems Committee) - modulare 8VSB, cu o lărgime de bandă foarte importantă. Acest standard are o rezistenţă mare la interferenţe dar exclude din start utilizarea unei retele bazate pe o singura frecvenţă în toată ţara. (SUA nici măcar nu-şi pun această problemă faţă de penuria de frecvenţe din Europa)

Atât DVB-T cât şi ATSC folosesc compresia MPEG-2. Ele se deosebesc însă prin codarea serviciilor oferite (multicanal audio, înregistrare, ghid de programe).

ATSC a fost adoptat de către SUA, Canada, Mexic, Corea de Sud iar alte state îl studiază cu atenţie. Permite ca şi DVB-T-ul difuzarea programelor în format 16:9 cu o rezolutie 1920×1080 pixeli.

ATSC permite un sunet Dolby Digital (AC-3) "5.1" surround home-cinema (home-theater) etc. Alte aspecte: sistemul poate suporta formatul video PAL/SECAM/NTSC 625/525 - 24/50/ 60 imagini pe secundă.

[modifică] Japonia

ISDB-T: Japonia a pus la punct sistemul ISDB (Integrated Services Digital Broadcasting) bazat de asemenea pe compresia audio/video MPEG-2 şi capabil să ofere înaltă definiţie imaginii (HDTV). ISDB este un acronim cvasi-similar celui din telefonia digitala - ISDN, el permitând ca şi în cazul ISDN-ului un multiplexaj de canale. Semnalul este difuzat în VHF şi/sau UHF utilizând COFDM cu PSK/QAM.

[modifică] Diferenţe

Făcând o comparaţie între cele trei standarde observăm că bazele lor sunt comune.

Diferenţele constau în utilizarea spectrului electromagnetic (de la o ergonomie bine gandita in cazul DVB-T la o "risipa de lux" in cazul ATSC.

ATSC permite exclusiv rezolutia maximă 1920/1080 pe când DVB-T permite rezoluţia de baza 720/1080 cât şi cea maximă în acest moment 1920/1080. Este finalmente o chestiune comercială, ca şi în cazul DVD-urilor zonate ce un pot fi "citite" pe orice player - Zona 1 America, Zona 2 Europa etc.

Standardul japonez ISDB-T oferă o multitudine de servicii în plus în funcţie de cantitatea de date transmisă. Cu cât sunt difuzate mai multe canale cu atât cantitatea de servicii scade şi vice-versa. ISDB-T permite SFN (Single frequency Network – Retea Bazata pe Isofrecventa) dar şi clasica reţea formata din mai multe frecvenţe.

[modifică] De la analogic la digital

În decembrie 2005 UE a recomandat ţărilor europene ca oprirea analogicului să se faca în 2012. De asemenea UE recomandă statelor europene care nu au început încă testele în digital să o facă cât mai repede. Prima ţară care a sistat integral emisia analogică este Olanda, la finele lunii noiembrie 2006.

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu