Tonga

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Tonga este un stat independent şi suveran din Oceanul Pacific. Cunoscut pentru mult timp ca "Insulele Prietenoase" sau "Perla Pacificului de Sud", Arhipelagul Tonga păstrează o cultură populară, un popor şi o limbă unică în lume. Nuku’alofa este oraşul-port cel mai mare şi centrul administrativ al regatului.

Cuprins 1 Teritoriu şi climă 2 Populaţie, date demografice, limbă 3 Aşezări omeneşti 4 Istorie 5 Politică 6 Economie 7 Turism

[modifică] Teritoriu şi climă

Tonga este un arhipelag de 150 de insule şi insuliţe, dintre care 40 locuite. Reprezintă singura şi cea mai veche monarhie din Pacificul de Sud. Insulele pe care micul regat le conţine sunt grupate în 3 grupuri geografice (Tongatapu, Ha’apai, Vava’u) respectiv 5 unităţi administrative (`Eua, Tongatapu, Ha’apai, Vava’u, Niuas). Insulele se întind pe aproximativ 360.000 km2. Cel mai înalt punct al Regatului Tonga este Vulcanul Kao (1.030 m), de pe insula omonimă, din grupul Ha’apai. Clima este tropical-oceanică, cu o medie anuală apropiată de 22°C.

[modifică] Populaţie, date demografice, limbă

Regatul Tonga are o populaţie de 104.227 de locuitori, în condiţiile în care în 1926 avea doar 27.000. Fiind unul dintre cele mai omogene state din lume (98% tongani), dintre minorităţile din Tonga amintim: europenii şi insularii din Pacific, în special din insula Rotuma, populată de polinezieni, dar aparţinând de Republica Insulelor Fiji. Toţi tonganii sunt creştini. Cei mai mulţi sunt protestanţi wesleyeni (45%), dar Tonga este ţara cu cea mai mare concentraţie de mormoni din lume (35%). Restul populaţiei este romano-catolică sau adventistă. Tonganii sunt polinezieni, înrudindu-se cu samoanii, tuvaluanii şi insularii din Insulele Cook. Limba tongană face parte din familia austroneziană, grupul polinezian, fiind asemănătoare în mică măsură cu limba samoană. Tongana este limba maternă majoritatea populaţiei regatului. Tongana are o mare uşurinţă în asimilarea şi împrumutarea cuvintelor din diverse limbi străine. A doua limbă oficială este engleza, care constituie a doua limbă pentru 30% din populaţie. Obiceiurile tongane sunt asemănătoare cu cele ale europenilor. În zonele urbane, populaţia trăieşte in case de beton, asemănătoare caselor modulare din Australia şi Noua Zeelandă.

[modifică] Aşezări omeneşti

Centrul administrativ al mini-regatului este oraşul Nuku’alofa, situat pe ţărmul nordic al insulei Tongatapu – ce mai mare din regatul Tonga. După 1980 s-a creat o zonă metropolitană care cuprinde întreaga insulă Tongatapu, cu o populaţie de 66.000 de locuitori. Industria este dezvoltată prin ramurile sale: artizanală şi navală. În Nuku’alofa îşi are sediul Universitatea ’Atenisi şi un muzeu. Al doilea oraş ca mărime este Neiafu – în insula Vava’u, urmat de Pangai, în Ha’apai.

[modifică] Istorie

Arhipelagul este populat la începutul mileniului I de către triburi venite din Samoa. Pentru o perioadă scurtă la începutul mileniului II, Tonga a fost un regat puternic, cu tendinţe imperialiste, care se întindea din actualul teritoriu al Insulelor Fiji până în Insulele Societăţii din actuala Polinezie Franceză. Acest regat cuprindea şi o parte din Micronezia – teritoriul actualului stat Kiribati. Prima dinastie legendară a Regatului Tonga a fost Tu’i Tonga, fondată de triburile venite din Samoa. A fost urmată de Tu’i Ha’atakalua– cea mai durabilă, dar a pierit odată cu regatul lui George Tupou, iar dinastia Tu’i Kanotupolu a fost fondată de George Tupou I, şi domneşte şi astăzi. Olandezii Willem Corneliszoon Schouten şi Abel Janzsoon Tasman sunt primii europeni care au vizitat insulel Tonga, în 1616 respectiv 1643. Marele căpitan englez James Cook întreprinde două vizite, în 1773 şi 1774, care denumeşte arhipelagul Insulele Prietenoase – denumire care a rămas în timp, întocmind şi primele hărţi corecte şi precise. De asemenea, căpitanul Cook a revendicat arhipelagul pentru Imperiul Britanic. La începutul secolului XIX, misionari neo-protestanţi (metodişti, mormoni) au sosit în Tonga şi în scurt timp au evanghelizat populaţia. Un mare succes l-au avut misionarii Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, ei lăsându-şi o mare amprentă asupra istoriei regatului Tonga. Misiunea din Nuku’alofa a acestei biserici a fost cea mai prolifică dintre toate care le-a avut de-a lungul timpului, creştinând astfel peste 15.000 de tongani. În 1845, Taufa’ahau Tupou – o căpetenie de trib care a fost convertită la creştinism a preluat puterea asupra insulelor, unificând toate triburile într-un stat puternic. În 1865 a fost construit Palatul Regal din Nuku’alofa. În 1875, el a luat numele de George Tupou I, a scris Constituţia Regatului Tonga (care este şi acum în vigoare – conţine valori europene şi tongane), şi-a luat titlul de Rege al Insulelor Prietenoase (fondând astfel monarhia constituţională). Anul 1875 a fost primul în care s-au folosit actualele simboluri naţionale ale Regatului Tonga – drapelul, stema şi imnul naţional (vezi mai sus). I-a urmat nepotul său, George Tupou al II-lea, care a semnat "Tratatul de Prietenie şi Protecţie" cu Marea Britanie, transformând Tonga într-un protectorat al Imperiului Britanic, deşi Tonga rămâne singurul stat din Pacificul de Sud care nu a fost niciodată colonizat de puteri străine. I-a urmat fiica sa, Regina Salote Tupou, care a avut o domnie paşnică, care a creat premisele pentru obţinerea independenţei depline. La moartea ei, în 1965, tronul a fost ocupat de fiul Tupouto’a Tungi – premier din 1949, care şi-a luat numele de Taufa’ahau Tupou al IV-lea. În 1970, suveranul a obţinut independenţa completă a Regatului Tonga faţă de Regatul Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

[modifică] Politică

Principalul partic din Tonga este Mişcarea pentru Drepturile Omului şi Democraţie

[modifică] Economie

Economia regatului Tonga cunoaşte în ultimii ani un progres puternic. Agricultura este principala ramură economică. Pe insula Tongatapu s-a dezvoltat un parc industrial, dominat de industria artizanală şi navală. Pescuitul este o ramură economică importantă. Produse exportate: cocos, dovleacul, vanilia, citricele, bananele, ananaşi, taro. Grupul Ha’apai conţine cele mai multe plantaţii ca procent din teritoriu din tot regatul.

[modifică] Turism

Turismul este o parte importantă a economiei tongane. Supranumit "Perla Pacificului de Sud", Regatul Tonga este vizitat anual de 100.000 de turişti. Ei sunt atraşi de peisajele tipice Pacificului de Sud – insule tropicale, cu nisip alb şi fin, palmieri şi ape albastre. Cultura populară şi produsele artizanale (scullpturile în lemn, ţesăturile "tapa" şi "ngatu") prezintă un interes deosebit pentru străini.

	Tonga --- Nativi ai Tonga --- Limba română
	Apărare  •  Aşezări  •  Capitala  •  Climă  •  Conducători  •  Cultură  •  Demografie  •   •  Economie  •  Educaţie  •  Faună  •  Floră  •  Geografie  •  Hidrografie  •  Istorie  •  Oraşe  •  Politică  •   •  Sănătate  •  Sport  •  Steag  •  Stemă  •  Subdiviziuni  •  Turism  •  •  Cioturi  •  •  Formate  •  •  Imagini  •  •  Portal  •  •