Tzvetan Todorov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol trebuie pus în formatul standard conform manualului de stil.
Eticheta aceasta trebuie ştearsă la încheierea standardizării. Articolul a fost etichetat în luna februarie 2006.

Tzvetan Todorov (n. 1939 la Sofia Bulgaria), este un cunoscut eseist şi critic literar francez de origine bulgară care s-a refugiat în Franţa în anul 1963. E unul din principalii teoreticieni ai fantasticului.

Personalitate marcantă în domeniul poeticii şi teoriei literare moderne, abordează poetica din perspectiva studierii mecanismului discursului literar, analizând tipurile de construcţie literară, categoriile de tropi şi figuri ca modalităţi poematice ale limbajului la nivel abstract, în scopul de a elabora o teorie a genurilor. Personalitate marcantă în domeniul poeticii şi a teoriei literare moderne, abordează poetica din perspectiva studierii mecanismului discursului literar. În calitate de director de cercetări la CNRS a publicat numeroase eseuri cu caracter sociologic printre care şi "Les Morales de l'Histoire", pentru care a primit premiul Jean Jacues Rousseau în 1991.

[modifică] Volume publicate

Litterature et signification, 1967;
Grammaire du Decameron, 1969;(Gramatica Decameronului)
Introduction á la litterature fantastique, 1970;(Introducere în literatura fantastică, Bucureşti,
Poetique de la prose, 1971; (Poetica prozei)
L'enonciation, 1972 (Enuntarea) ;
Thèories du symbole, 1977; (Teoria simbolului)

În colaborare cu Oswald Ducrot a coordonat Dictionnaire encyclopedique des sciences du langage, 1972, (Dicţionarul enclopedic al ştiinţelor limbajului).

A antologat opera formaliştilor ruşi în (Theorie de la litterature, 1966).

Împreună cu Gerard Genette a fost director al revistei Poetique. În calitate de cercetător la CNRS, a publicat numeroase volume de eseuri cu caracter sociologic, printre care:

Les Morales de l'Histoire (Moralele istoriei) – premiul Jean-Jacques Rousseau, 1991;
La Conquete de l'Amerique; (Cucerirea Americii)
Nous et les Âutres (Noi şi ceilalţi);
Au nom du peuple (În numele poporului);
L`Homme depaysee (Omul dezrădăcinat)
Eloge du quotidien (Elogiul cotidianului);
Une tragedie française (O tragedie franceză).