Uriaş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Uriaşii sunt figuri de mitologie sau basm, cu chip de om, mari, vânjoşi, voinici, înalţi de mai mulţi stânjeni, cu pasul de o de poştă, cu capul cât trei ocale domneşti sau mare cât o baniţă.
Ei pot sta la taifas de la un munte la altul, fiind în stare să se apuce cu mâinile de toartele cerului.
Uneori sunt descrişi ca ciclopi, cu un singur ochi în frunte şi hrănindu-se cu carne de om).
De asemenea, e frecvent tipul de poveste cu copilul de Uriaş care aduce acasă în palmă (sau poală) un om cu plugul cu boi, ca pe nişte jucării, iar părinţii îi explică divinatoriu pieirea propriei stirpe şi înlocuirea ei cu fiinţe mărunte.
În anumite zone din Oltenia şi Transilvania Uriaşii se mai numesc şi Jidovi.
"Mitologie românească" - Marcel Olinescu
[modifică] Vezi şi
Fiinţe fabuloase: Balaur • Căpcăun • Iele • Luceafăr • Moroi • Muma Pădurii • Pricolici • Samca • Sânziene • Sânicoară • Scorpie • Spiriduş • Solomonar • Stafie • Strigoi • Uriaş • Ursitoare • Vasilisc • Vârcolac • Zână • Zgripsor • Zmeu • Zorilă
Eroi: Baba Dochia • Făt-Frumos • Greuceanu • Ileana Cosânzeana • Păcală • Sfânta Duminică • Sfânta Vineri • Sfânta Miercuri
Sărbători şi ritualuri: Dragobete • Mărţişor • Paparude • Căluşarii
Mituri: Mioriţa • Meşterul Manole • Traian şi Dochia • Zburătorul