Virginia Zeani
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Virginia Zeani, numele italienizat al Virginiei Zehan, cântăreaţă de operă, una din cele mai prestigioase soprane lirice din anii '50 şi '60 ai secolului XX, timp de 25 de ani "prima donna assoluta" a teatrului de Operă din Roma, cântând împreună cu cei mai renumiţi tenori, de la Beniamino Gigli şi Ferruccio Tagliavini până la Luciano Pavarotti şi Plácido Domingo, s-a născut la 21 octombrie 1925 în Solovăstru, jud. Mureş.
După ce începuse să studieze literatura şi filozofia la Universitatea din Bucureşti, ia lecţii de canto cu Lucia Anghel, continuând apoi cu celebra soprană şi pedagogă Lydia Lipkowska. La 19 ani îşi termină studiile formale în Italia cu tenorul Aureliano Pertile, solistul preferat al lui Arturo Toscanini. Graţie acestei baze excelente de educaţie muzicală şi tehnicei vocale superioare, Virginia Zeani a reuşit să menţină un standard de prim rang de-a lungul celor 30 de ani de carieră internaţională, interpretând peste 60 de roluri diferite. Debutul său a avut loc în 1948 cu un răsunător succes pe scena Teatrului Comunal de Operă din Bologna în rolul Violettei din opera "La Traviata" de Giuseppe Verdi, rol cu care urma să se afirme pe marile scene ale lumii, inclusiv Metropolitan Opera din New York, Teatrul Bolşoi din Moscova sau Covent Garden din Londra. Printre alte roluri din prima perioadă a carierei sale se numără şi Mimi din Boema de Giacomo Puccini, Margareta din Faust de Charles Gounod şi rolul titular din Manon de Jules Massenet, pe care l-a cântat alături de celebrul Beniamino Gigli. Opere de Gioacchino Rossini, Vincenzo Bellini şi Gaetano Donizetti (Lucia di Lammermoor, L'Elisir d'Amore, I Puritani), arii şi opere celebre în care a cântat prin toată Europa i-au stabilit o reputaţie de necontestat în repertoriul de "Bel Canto".
În 1955, Virginia Zeani debutează la Opera din Roma unde apare în numeroase roluri, fiind apreciată în termenii cei mai înalţi. Două producţii importante au fost montate acolo special pentru ea: "Alzira" de Verdi şi "Otello" de Rossini, opere care nu fuseseră încă reluate în secolul XX. Unul din marile sale triumfuri a fost interpretarea rolului Desdemonei, triumf repetat când, împreună cu ansamblul Operei din Roma, apare pe scena Operei din Berlin şi la Metropolitan Opera House din New York.
În 1956 este invitată la Teatro alla Scala din Milano, unde apare într-o producţie nouă a operei "Giulio Cesare" de Haendel, alături de basul Nicola Rossi-Lemeni, cu care se va căsători un an mai târziu, mezzosoprana Giulietta Simionato şi tenorul Franco Corelli. În anul următor cântă rolul "Blanche de la Force", creat special pentru ea de compozitorul Francis Poulenc în premiera mondială a operei "Dialogues des Carmélites".
Datorită maturităţii şi excelentei calităţi a tehnicii sale vocale, Virginia Zeani a evoluat de la soprana de coloratură, la soprană lirică şi la soprană dramatică, ceea ce i-a permis să-şi lărgească treptat repertoriul cu rolurile de bază din operele "Don Carlos" şi "Otello" de Verdi, rolul Tatianei din "Eugen Oneghin" de Ceaikowski şi chia două roluri wagneriene, Senta din "Olandezul zburător" şi Elsa din "Lohengrin".
De-a lungul întregii sale cariere, Virginia Zeani a fost călduros omagiată pentru calităţile sale excepţionale de dinamism teatral, vitalitate şi sensibilitate. Vocea sa demonstrează o mare flexibilitate, emisă cu o remarcabilă competenţă tehnică, extinsă de la notele calde din piept până la înaltele acute. Ea cântă cu o impecabilă frazare, cu intensitate şi convingere dramatică.
Virginia Zeani a înregistrat pe discuri mai multe albume selective şi versiuni complete ale operelor "La Traviata" de Verdi şi "Tosca" de Puccini. Multe din performanţele sale au rămas gravate pe "Legendary Recordings". Virginia Zeani este din 1991 profesoară de canto (Distinguished Professor) la Indiana University, School of Music, din Bloomington. Una din cele mai bune eleve ale ei este soprana Angela Brown, care - în anul 2004 - a debutat cu mult succes pe scena Metropolitan Operei din New York în rolul titular din opera "Aida" de Verdi. În 1991, Virginia Zeani şi-a pierdut soţul, celebrul bas Nicola Rossi-Lemeni, după 34 de ani de fericită căsătorie.
