Vladimir Putin
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Rusia |
 Acest articol face parte din seria: |
|
|
Politica altor ţări • Portal Politică |
Vladimir Vladimirovici Putin (Влади́мир Влади́мирович Пу́тин în rusă, născut 7 octombrie 1952), om politic rus, Preşedinte al Rusiei din 2000.
Vladimir Putin a studiat Dreptul la Universitatea din Leningrad, obţinând în 1975 diploma de licenţă cu o dizertaţie asupra politicii Statelor Unite ale Americii în Africa. În anul următor este angajat de KGB, în serviciul de contraspionaj. Până în 1990 a lucrat într-un oficiu de informaţii pentru statele europene occidentale, cu sediul la Dresda, în fosta Republică Democrată Germană. Odată cu prăbuşirea sistemului comunist din statele satelite ale Uniunii Sovietice, revine la Leningrad, unde lucrează la Universitate, ocupându-se de relaţiile internaţionale. Devine consilierul lui Anatoli Sobciak, primarul Leningradului, promotorul referendumului pentru restituirea vechiului nume al oraşului, Sankt Petersburg. În 1996 este chemat la Moscova şi primeşte funcţia de adjunct în direcţia cabinetului preşedintelui Federaţiei Ruse, Boris Elţîn. În iulie 1998 este numit director al Serviciului Federal de Securitate FSB, succesorul KGB-ului. Devenit Prim-Ministru în august 1999, Vladimir Putin ordonă reluarea ostilităţilor în Cecenia.
La 31 decembrie 1999, Boris Elţîn se retrage din funcţia de Preşedinte al Rusiei, Putin devine preşedinte interimar, pentru ca, la alegerile prezidenţiale anticipate din 26 martie 2000, să fie ales cu o majoritate de 52,50% din voturile exprimate. Este reales în martie 2004, având o majoritate comodă şi în Duma de Stat (Parlament), ceea ce îi permite să guverneze într-un stil autoritar. Organizaţiile pentru drepturile omului îi reproşează îngrădirea libertăţii presei şi nerespectarea libertăţilor elementare în Cecenia. Atentatele teroriste de la New York din 11 septembrie 2001 i-au dat prilejul să-şi justifice propria politică "anti-teroristă", făcându-l aliat al puterilor occidentale în coaliţia împotriva terorismului internaţional.
În faţa problemelor economice grave cu care este confruntată Rusia, Putin duce o politică de forţă împotriva noii oligarhii financiare dezvoltată în perioada de tranziţie la economia liberă de piaţă, mergând până la arestarea unor lideri industriali şi trecerea din nou sub controlul statului a unui sector important din producţia de gaz şi petrol. Putin este acuzat de forţele din opoziţe, de a fi iniţiatorul metodelor de intimidare şi aducere la tăcere a tutror adversarilor politici, până la folosirea torturii şi chiar asasinatului. Este suspectat de a fi autorul organizării de către FSB (succesoarea KGB-ului) a uciderii jurnalistei din opoziţie, Anna Politkovskaia, şi - mai recent, cu plutoniu radioactiv - a fostului agent din serviciul secret rusesc, Alexandru Litvinenco.
În mod straniu, Vladimir Putin şi-a exprimat nemulţumirea la Conferinţa de la Helsinki din noiembrie 2006, că Rusia nu a fost consultată în ceea ce priveşte admiterea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană.
| Predecesor: Serghei Stepashin |
Prim-ministru al Rusiei 8 august 1999—7 mai 2000 |
Succesor: Mihail Kasyanov |
| Predecesor: Boris Elţîn |
Preşedinte al Rusiei 31 decembrie 1999—prezent |
Succesor: - |
| Preşedinţii Rusiei | |
|---|---|
| Boris Elţîn | Vladimir Putin | |
| Premierii Rusiei | |
|---|---|
| Ivan Silaev | Oleg Lobov | Boris Elţîn | Yegor Gaidar | Viktor Chernomyrdin | Boris Elţîn | Serghei Kiriyenko | Viktor Chernomyrdin | Yevgeni Primakov | Serghei Stepashin | Vladimir Putin | Mihail Kasyanov | Viktor Khristenko | Mihail Fradkov | |
