Voivodina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Provincia Autonomă Voivodina (sârbă: Аутономна Покрајина Војводина, maghiară: Vajdaság Autonóm Tartomány, slovacă: Autonómna pokrajina Vojvodina, croată: Autonomna Pokrajina Vojvodina, ruteană: Автономна Покраїна Войводина) este o provincie din Serbia.Voivodina mai este denumită şi Banatul sârbesc. Capitala sa, şi totodată cel mai populat oraş, este Novi Sad, al doilea oraş că mărime fiind Subotica.

А. П. Војводина
P. A. Voivodina


Steag	Stemă

Deviză: Nu are

Imn naţional: Hej Sloveni

Capitală Novi Sad
45°33' N; 19°85' E

Oraş principal Novi Sad

Limba oficială Sârba, Maghiara, Slovaca, Româna, Ruteana, Croata

Sistem politic regiune autonomă

- Preşedintele Ansamblului Bojan Kostreš
Boian Costreş

- Preşedintele Consiliului Executiv Bojan Pajtić
Boian Paitici

Independenţă Provincie Autonomă în Serbia

Suprafaţă

- Total 21 506 km² km² (Locul xxº)

- Apa (%) xx%

Populaţie

- {{{an}}} 2 031 992 loc. (Locul xxº)

- Densitate 94,4/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º)

PIB {{{PIB_PPC_an}}}

- Total $10,57 miliarde (Locul xxº)

- Per capita $5 300

Monedă

Dinar (100 para)

({{{Monedă-ISO}}})

Fus orar UTC+1/+2

Zi naţională {{{Zi-naţională}}}

Domeniu Internet .co.yu (.cs rezervat)

Prefix telefonic +381

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vedeţi articolul Istoria Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Teritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârşitul secolului I î.Hr. romanii ocupă şi încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraş roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr.

Slavii se stabilesc în număr mare în Voivodina începând cu secolul VI. În secolul IX, maghiarii ocupă regiunea şi o controlează până în secolul XIV, când populaţia sârbă creşte, în urma unui proces vast de colonizare.

Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) şi a căderii Banatului (1552). Ocupaţia otomană este însoţită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) şi Passarowitz (1718), provincia intră sub dominaţia Imperiului Habsburgic şi ulterior a Austro-Ungariei. Totuşi teritoriul Voivodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria şi Turcia şi după aceea, şi în decursul timpului unele localităţi au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereşu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Ansamblul de la Novi Sad proclamă unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem şi Baranja cu Regatul Serbiei. Din 1918 şi până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Serbiei.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vedeţi articolul Politica Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Vezi şi Nenad Čanak

[modifică] Districte

Pentru detalii, vedeţi articolul Districtele Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Bačka de Nord
Banatul Central
Banatul de Nord
Banatul de Sud
Bačka de Vest
Bačka de Sud
Srem

Principalele oraşe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Kikinda, Sremska Mitrovica şi Vârşeţ.

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vedeţi articolul Geografia Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Harta Voivodinei

Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina la vest. Administrativ se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava şi Dunăre. Provincia este împărţită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka şi Srem (regiune care se continuă în Croaţia).

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vedeţi articolul Demografia Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În urma recensământului din 2002 au fost număraţi 2.031.992 de locuitori.

Populaţia după grupuri etnice:

1 321 807 sârbi (65.05%)
290 207 unguri (14.28%)
56 637 slovaci (2.79%)
56 546 croaţi (2.78%)
49 881 iugoslavi (2.45%)
35 513 muntenegreni (1.75%)
30 419 români (1.50%)
55 016 nedeclaraţi (2.71%)
alţii

Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna şi ruteana.

[modifică] Economia Voivodinei

Pentru detalii, vedeţi articolul Economia Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Voivodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură şi industria procesării alimentelor, industria metalelor şi chimică, industriile materialelor de construcţie, a textilelor şi altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.

[modifică] Cultura Voivodinei

Pentru detalii, vedeţi articolul Cultura Voivodineivedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Români în Voivodina

Românii din Voivodina
Statutul românilor din Voivodina
Româna din Voivodina
Literatură română în Voivodina
Consiliul Naţional Român
Comunitatea Românilor din Serbia
Alianţa Românilor din Voivodina
Personalităţi româneşti în Voivodina
Comunităţi de români în Voivodina

Pentru detalii, vedeţi articolul Statutul românilor din Voivodinavedeţi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vedeţi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vedeţi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În Voivodina, locuiesc 34 576 de români, concentraţi în 42 de localităţi. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispoziţiile de Bază, articolul 6:

În activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina în uz oficial cu limba sîrbocroată şi scrierea chirilică, iar scrierea latină, în modul stabilit de lege, sînt concomitent şi limbile maghiară, slovacă, română şi ruteană şi scrierile lor şi limbile şi scrierile altor naţionalităţi în modul stabilit de lege.

Astfel, în majoritatea segmentelor societăţii, poate fi utilizată limba română.

Româna este oficială pe teritoriul PAV în localităţile Alibunar, Biserica Albă, Jitişte, Becicherecul Mare, Kovăciţa, Cuvin, Plandişte, Sărcia şi Sečanj. În comuna Vârşeţ româna este oficială în localităţile Voivodinţ, Marcovăţ, Straja, Jamu Mic, Srediştea Mică, Mesici, Jablanka, Sălciţa, Râtişor, Oreşaţ şi Coştei.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

	Portal Banat

[modifică] Administraţie

en sr Administraţia din Voivodina
ro Adunarea Provinciei Autonome Voivodina
ro Statutul Provinciei Autonome Voivodina
ro Legea Fundamentală a Provinciei Autonome Voivodina (Versiunea de lucru a anteproiectului legii fundamentale a Provinciei Autonome Voivodina)
ro Informatori, concursuri întreprinse de P. A. Voivodina
ro Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale
ro Secretariatul Provincial pentru Autonomia Locală şi Cooperarea Intercomunală
ro Cancelaria Ombudsmanului provincial
ro Ambasada României în Serbia

[modifică] Cultură

[modifică] Mass Media

[modifică] Minoritatea românească

ro Societatea Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina
ro Românii din Banatul Sârbesc
ro Sit despre Biserica Ortodoxă Română din Serbia (neoficial, neactualizat)

v • d • m

Fosta Iugoslavie

Bosnia şi Herţegovina • Croaţia • Muntenegru • Republica Macedonia • Serbia • Slovenia

Districtul federal Brčko • Federaţia Bosnia şi Herţegovina • Kosovo • Republica Srpska • Serbia şi Muntenegru • Voivodina

v • d • m

Ţări, teritorii şi organizaţii cu limbă oficială română

Moldova | România | Voivodina ( Serbia) | Uniunea Europeană | Uniunea Latină

v • d • m

Provincii în Serbia

Kosovo^* • Serbia Centrală • Voivodina
(*)- se află în administrarea Naţiunilor Unite, vezi Statutul constituţional al provinciei Kosovo

v • d • m

Provincia Autonomă Voivodina

Novi Sad • Petrovaradin

Ada • Alibunar • Apatin • Bač • Bačka Palanka • Bačka Topola • Bački Petrovac • Bečej • Biserica Albă • Beočin • Chichinda Mare • Čoka • Inđija • Irig • Jitişte • Kanjiža • Kovăciţa • Cuvin • Kula • Mali Iđoš • Nova Crnja • Novi Bečej • Novi Kneževac • Odžaci • Opovo • Panciova • Pećinci • Plandişte, Banatul de Sud • Ruma • Sečanj • Senta • Šid • Sombor • Srbobran • Sremska Mitrovica • Sremski Karlovci • Stara Pazova • Subotica • Temerin • Titel • Vrbas • Vârşeţ • Žabalj • Zrenjanin

Adus de la "http://ro.wikipedia.org../../../v/o/i/Voivodina.html"

Categorie: Voivodina

Voivodina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuprins

[modifică] Istorie

[modifică] Politică

[modifică] Districte

[modifică] Geografie

[modifică] Demografie

[modifică] Economia Voivodinei

[modifică] Cultura Voivodinei

[modifică] Români în Voivodina

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

[modifică] Administraţie

[modifică] Cultură

[modifică] Mass Media

[modifică] Minoritatea românească

Views

Navigare

Caută

În alte limbi