Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Web Analytics
Cookie Policy Terms and Conditions Walter Benjamin - Wikipedia

Walter Benjamin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Walter Benjamin (n. 15 iulie 1892 - d. 27 septembrie 1940) a fost un critic literar, un critic literar şi un traducător evreu german şi un filosof marxist.

Cuprins

[modifică] Viaţa şi opera

Benjamin a fost cunoscut prin intermediul eseurilor sale filozofice si datorită activităţii sale de critic literar. Ca sociolog and criticism cultural a combinat ideile misticismului Evreiesc cu materialism dialectic într-o operă care era o nouă variantă a filozofiei marxiste şi şi-a adus o contributie la stabilrea unei noi teorii estetice. A fost traducătorul în limba germană a textelor lui Marcel Proust şi Charles Baudelaire, iar eseul său "Sarcina traducătorului" este considerat unul din cele mai valoroase articole despre traducere scrise vreodată.

[modifică] Passagenwerk

Passagenwerk sau "Proiectul Arcadelor", proiect la care Benjamin a lucrat întreaga sa viaţă, urma să fie o colecţie enormă de scrieri despre viaţa urbană a Parisului in secolul 19 , cu un accent special pus asupra pasajelor pietonale, acoperite de "arcade", ce creau o viaţă a strazii distinctă si a determinat apariţia culturii şi a fenomenului flânerie.

Proiectul, despre care mulţi învăţaţi cred că ar fi putut deveni cel mai important text de critică culturală a secolului XX, nu a fost totuşi finalizat. A fost, însă, publicat postum, în forma sa neterminată, în mai multe limbi.

[modifică] Şcoala de la Frankfurt

Benjamin a corespondat intens cu Theodor W. Adorno şi Bertolt Brecht şi a primit fonduri pentru cercetare de la Şcoala de la Frankfurt condusă de Adorno si Horkheimer.

Influenţa ideilor marxiste ale lui Brecht (si in special a teoriei critice dezvoltată de Adorno) dar şi a misticism evreiesc al prietenului său Gerschom Scholem au fost hotărâtoare pentru opera lui Benjamin, deşi acesta nu a reuşit să împace toate aceste diferenţe.

Eseul "Despre conceptul de istorie" (mai cunoscut sub numele de "Teze ale unei filozofii a istoriei"), una dintre ultimele sale opere publicate e cel mai aproape de această sinteză, şi alături de "Opera de artă în era reproductibilităţii mecanice" figurează printre cele mei citate texte ale sale.

În a noua parte a eseului "Teze ale unei filozofii a istoriei" în care Benjamin interpretează o pictură a lui Paul Klee. Benjamin şi-a concentrat atenţia asupra epistemologiei, teoriei limbajului, alegoriei, si filozofiei istoriei. In plus a scris eseuri despre Kafka, Proust, si Brecht.

A lansat conceptul de aură a operei de artă(în eseul său "Opera de artă în era reproductibilităţii mecanice") dar a scris şi opere cu caracter memorialistic despre copilăria sa in Berlin, o vizită in Rusia sovietică dar si un text despre consumul de droguri, intitulat Haşiş.


Benjamin s-a sinucis la Port Bou la graniţa dintre spaniolă şi franceză , in timp ce încerca să scape de nazişti Nazis, când grupul său a fost capturat şi nu li s-a permis să-şi continue drumul. Restul grupului a fost lăsat să treacă graniţa a doua zi, după ce autorităţile au constatat disperarea care l-a condus pe Benjamin la ideea sinuciderii. Cu această ocazie manuscrisul complet al Proiectului Arcadelor a dispărut şi nu a mai fost niciodată găsit.

A fost cumnatul lui Hilde Benjamin.

[modifică] Opere

  • "Goethes Wahlverwandtschaften" (Afinităţile Elective ale lui Goethe / 1922),
  • Ursprung des deutschen Trauerspiels (Originea dramei tragice germane / 1928),
  • Einbahnstraße (Strada cu sens unic/ 1928),
  • Das Kunstwerk im Zeitalter seiner technischen Reproduzierbarkeit (Opera de arta in era reproducerii mecanice / 1936),
  • Berliner Kindheit um 1900 (Copilăria în Berlin în jurul anului 1900 / 1950, publicată postum),
  • Über den Begriff der Geschichte (Despre conceptul de istorie (Teze ale filozofiei istoriei ) / 1939, publicat postum).


[modifică] Bibliografie

Wikicitat
La Wikicitat găsiţi citate legate de Walter Benjamin.

[modifică] Carti traduse in limba engleza

[modifică] Carti traduse in limba română

  • Iluminări, o antologie de texte traduse de Catrinel Pleşu, prima ediţie, Univers, 2002, ed a doua Ideea Europeana, 2004

[modifică] Referinţe

  • Jennings, Michael Dialectical Images: Walter Benjamin's Theory of Literary Criticism ISBN 0-8014-2006-7
  • Witte, Bernd; Translated by Rolleston, James Walter Benjamin: An Intellectual Biography ISBN 0-8143-2017-1

[modifică] Legături externe

  • Being authentic License to practice Walter Benjamin's term "Verfall der Aura".
Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu