Zemski Sobor
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Zemski sobor (în limba rusă: зе́мский собо́р) a fost primul parlament rusesc de tip feudal, în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea. Se poate traduce aproximativ prin "adunarea ţării".
Soborul putea fi convocat de ţar, patriarh sau de Duma boierilor. La aceste adunări participau trei categorii de cetăţeni:
- Aristocraţii şi funcţionarii superiori, inclusiv Duma boierilor;
- Sfântul Sinod al şefilor Bisericii Ortodoxe Ruse;
- Reprezentanţii orăşenilor şi ai negustorilor (starea a treia).
Primul zemski sobor a fost convocat de ţarul Ivan cel Groaznic în 1549. În timpul domniei sale, el a convocat mai multe astfel de adunări, care au devenit o modalitatea obişnuită pentru impunerea unor acte legislative importante sau pentru rezolvarea unor probleme controversate. Deşi la început soborul era o adunare care aproba în mod automat deciziile deja luate de ţarului Ivan al IV-lea (cel Groaznic), au existat şi iniţiative ale boiernaşilor şi orăşenilor. Ţarul a fost scandalizat când, în 1566, soborul i-a cerut să defiinţeze opricinina.
Când dinastia Rurik s-a stins în 1598, noul ţar, Boris Godunov a fost investit de un sobor. O altă adunare a ţării, în care au fost chemaţi să participe şi ţăranii, l-a ales pe ţărul Mihail Romanov în 1613. În timpul domniei lui Mihail I, cât timp dinastia Romanov nu-şi consolidase suficient puterea, asemenea adunări populare au fost convocate anual.
Odată ce Romanovii au devenit suficient de puternici ca să nu se mai teamă pentru poziţiile lor, soborul şi-a pierdut treptat din importanţă şi putere.
O adunare a ţării extrem de importantă a fost convocată pentru ratificarea tratatului de la Pereiaslav din 1654. Ultimele soboare au fost ţinute de Vasili Vasilievici Galiţîn în 1682, (pentru desfiinţarea mestnicestvo) şi în 1684 pentru ratificarea "păcii eterne" cu Polonia.
În august 1922, la patru ani de la moartea ultimului ţar, generalul Dieterichs al armatei Armatei Albe din Orientul Îndepărtat a convocat Zemski Sobor a regiunii Amur (Приамурский Земский Собор) în Vladivostok. Aces sobor, care chema poporul rus la căinţă pentru detronarea ţarului, a reinstaurat monarhia în Rusia prin numirea Marelui Duce Nicolai Nicolaevici Romanov împărat. Patriarhul Tihon (care nu era prezent, aşa cum nu era prezent nici Marele Duce Nicolae) a fost numit preşedinte de onoare al soborului. Două luni mai târziu, regiunea Amur a fost cucerită de bolşevici.
[modifică] Bibliografie
- С.Л. Авалиани. "Литературная история земских соборов". Odessa, 1916.
