Coandă-1910
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Coandă-1910 | |
|---|---|
 |
|
| Detalii tehnice | |
| Anvergură | 10.3 m |
| Lungime | 12.5 m |
| Suprafaţa portantă | 32.7 m2 |
| Greutate | 420 kg |
| Motor | Motor în patru cilindri, răcit cu apă, dezvoltând o putere de 50 hp (37 kW) la 1.000 rpm şi antrenând un compresor proiectat să producă o forţă de propulsie de aproximativ 2 kN |
Coandă-1910 a fost primul avion cu reacţie vreodată construit. A fost realizat de inventatorul român Henri Coandă şi a fost personal expus de către acesta la cea de-A Doua Expoziţie Internaţională de Aeronautică din Paris, în octombrie 1910.
Avionul era total neconvenţional în design, expunând un motor de tip termojet, un hibrid tehnologic între un motor cu pistoane şi unul cu reacţie. Ansamblul utiliza un motor cu patru cilindri, un foarte "obişnuit" motor cu combustie internă, pentru a antrena un compresor în locul unei elici. Aerul sub presiune, rezultat în urma compresării, era amestecat cu carburant şi detonat în două camere de ardere, după care amestecul gazelor arse era eliminat simetric de-a lungul fuselajului avionului. Forţa proiectivă de propulsare a avionului consta din aceste două jeturi simerice de gaze arse.
În timpul unui test de încercare la sol al motorului, care era montat pe avion, care s-a desfăşurat în ziua de 16 decembrie 1910 pe un câmp aviatic al aeroportului Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, Coandă a decolat şi a zburat pe o distanţă foarte scurtă, de câteva zeci de metri, până la maximum câteva sute de metri. Nu se ştie clar dacă inventatorul român a vrut efectiv să zboare, fiind evident ne-experimentat, sau dacă "ar fi fost surprins [aparent cvasi-nepregătit] de puterea dezvoltată" de termojetul avionului. Cert este că avionul a decolat, a zburat şi apoi s-a prăbuşit (s-ar fi lovit de un zid, după alte surse) şi a ars. Din fericire, Coandă fusese anterior azvârlit din avion (suferind contuzii minore), datorită şocurilor generate de neregularitatea debitării puterii de către motor, a slabei manevrabilităţi a aeronavei şi a lipsei sale de antrenament ca aviator.
În timpul scurtului zbor, Coandă a putut observa alinierea apropiată de alipire a jeturilor gazelor arse faţă de fuselajul avionului. Ulterior, atât Coandă cât şi alţi savanţi au studiat intesiv şi extensiv acest efect, care este denumit efectul Coandă în onoarea sa.
Coandă nu a mai continuat a studia şi produce motoare reactive în acestă direcţie de cercetare. Oricum, mult mai târziu, avionul italian Campini Caproni CC.2, realizare a lui Joachim Caproni, va zbura cu ajutorul unui motor foarte similar, iar inginerii japonezi vor dezvolta un alt tip de motor din aceeaşi familie a motoarelor termojet, cu care vor echipa avioanele lor proiectil numite kamikaze. În realitate, motoarele cu reacţie de astăzi au putut fi posibile datorită "bunicului" lor, motorul termojet.
