Guadelupa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Guadelupa (franceză Guadeloupe) este un arhipelag în partea estică a Caraibelor. Este un departament de peste mări al Franţei (département d'outre-mer sau prescurtat DOM). Ca toate celelalte DOM-uri, Guadelupa este constitutie una dintre cele 26 regiuni ale Franţei (région d'outre-mer) fiind parte integrală a Republicii Franceze şi a Uniunii Europene.

Cuprins 1 Istoric 2 Administraţia 3 Geografie 4 Economia 5 Demografie 6 Cultura 7 Galerie 8 Legături externe

[modifică] Istoric

Guadelupa este populată încă din Secolul III î.Hr. de triburile amerindiene Arawak şi ulterior de tribul Carib ce au gonit tribul Arawak până în Secolul VIII şi au redenumir insula "Karukera" sau "Insula apelor frumoase".

Insula a fost descoperită de către europeni în cea de a doua expediţie a lui Cristofor Columb la data de 14 noiembrie 1493. Acesta a botezat-o Santa María de Guadalupe de Extremadura, după Fecioara Maria venerată la o mănăstire regală spaniolă din Guadelupa în regiunea Extremadura.

După colonizarea insulei St. Cristophe (acualmente St Kitts din Sfântul Kitts şi Nevis), Compania Franceză a Insulelor Americane a decis colonizarea unei alte insule. Guadelupa a fost aleasă în detrimentul Martinicăi. Insula a intrat în posesia Franţei în 1653 şi a fost anexată de Franţa în 1674. În secolul următor insula a fost ocupată de mai multe ori de trupele britanice dar în 1763 Franţa, învinsă în urma unui război, a abandonat pretenţiile teriotirale asupra Canadei în schimbul recunoaşterii suveranităţii franceze asupra Guadelupei.

În perioada de haos care a urmat Revoluţiei Franceze, trupele britanice au ocupat insula în 1794 între 21 aprilie şi 2 iunie. Francezii au recucerit insula şi conform principiilor revoluţionare au abolit sclavagismul. A urmat o revoltă a sclavilor care au atacat foştii proprietari de sclavi şi deţinătorii plantaţiilor de trestie de zahăr. Datorită ameninţării diverselor interese financiare, Napoleon a trimis o expediţie militară care a înăbuşit revolta şi a reinstaurat sclavagismul, peste 10.000 oameni murind în urma acestei acţiuni.

În 4 februarie 1810 britanicii au ocupat iar insula, în data de 3 martie 1813 au cedat-o Suediei ca o consecinţă a Războiurilor Napoleoniene. În 1814 insula a revenit sub suzeranitate franceză, lucru consfinţit de Tratatul de la Viena din 1815. Finalmente sclavagismul a fost abolit definitiv în insulă în anul 1848 la iniţiativa lui Victor Schoelcher. La începutul Secolului XX datorită reducerii profitabilităţii cultivării trestiei de zahăr, Guadelupa a început să se orienteze spre alte domenii, în 1923 aceasta exportînd primele banane.

Între 1940 şi 1943 insula a fost sub controlul Guvernului de la Vichy care a instaurat unr egim de muncă forţat. În 1946 aceasta a devenit un departament de peste mări în care au fost incorporate ulterior şi alte insule.

[modifică] Administraţia

Guadelupa este în acelaşi timp o regiune şi un departament de peste mări francez. Prefectura este situată la Basse Terre şi împreună cu Martinica, situată 150 km mai la sud, şi cu Guiana Franceză, situată în nordul Americii de Sud, formează departamentele franceze din America (franceză départements français d'Amérique, prescurtat DFA). Guadelupa este divizată în 3 arondismente, 43 cantoane şi 34 de comune.

Guadelupa este parte a Uniunii Europene cu statutul de regiune ultraperiferică, ceea ce î permite să beneficieze de măsuri specifice, adică adaptări ale dreptului comunitar la caracteristicile şi constrângerile particulare ale regiunii. Astfel, Guadelupa foloseşte moneda Euro dar nu face parte din Acordurile Schengen. Locuitorii votează în alegerile europene într-o circumscripţie electorală specială a departamentelor franceze de peste mări, care, la ultimele alegeri europene a desemnat 3 parlamentari.

În 2003 a fost propusă o reformă administrativă, prin care instituţiile regiunii urmau să fuzioneze cu cele ale departamentului. Propunerea a fost refuzată prin referendum, în cele 2 arondismente ale arhipelagului Guadelupa, dar a fost acceptată în arondismentul din nord, al insulelor Saint Barthélemy şi Saint Martin. Astfel, acestea vor fi reorganizate sub forma unei colectivităţi de peste mări separate de Guadelupa, dar aflată tot în cadrul Uniunii Europene (spre deosebire de celelalte colectivităţi de peste mări). Reforma se aşteaptă să aibă loc în cursul anului 2007, fiind acceptată de către Parlamentul Franţei la sfârşitul anului 2006.

[modifică] Geografie

Guadelupa este situată în Caraibe în insulele Antilele Mici, la 600 km nord de coastele Americii de Sud şi la 600 km la est de insula Hispaniola, cam la aceeaşi longitudine cu Labrador şi Insulele Falkland şi la aceeaşi latitudine cu Tailanda sau Honduras.

Arhipelagul Guadelupa conţine următoarele insule: două insule principale Basse-Terre şi Grande-Terre separate printr-un canal îngust numit râul sărat (franceză la Rivière Salé, şi câteva insule mai mici adiacente: Insula La Désirade, Insula Marie-Galante şi Insulele Les Saintes, un arhipelag format din 9 insule din care 2 sunt locuite. Basse-Terre se întinde pe o suprafaţă de 848 km² şi are un relief abrupt vulcanic, punctul culinant, de asemenea cel mai înalt din Guadelupa, vulcanul Soufrière aflat încă în activitate, are o înălţime de 1467m. Grande-Terre se întinde pe o suprafaţă de 588 km² şi are un relief format din dealuri şi câmpii plate iar substratul este calcaros.

Înspre nord, insulele Saint Barthélemy şi partea franceză din insula Saint Martin sunt tot sub jurisdicţia Guadelupei, dar în 7 Decembrie 2003, ambele au votat să devină colectivităţi de peste mări (collectivité d'outre-mer), lucru care se aşteaptă să se întâmple în cadrul anului 2007. Acestea sunt separate de Guadelupa de insulele Sfântul Kitts şi Nevis, Montserrat şi Antigua şi Barbuda

[modifică] Economia

Situaţia economică a Guadelupei este puternic deficitară, aceasta înregistrând rate ale şomajului de peste 20% şi un deficit la export de peste 5%. Ramurile tradiţionale ale agriculturii: cultivarea trestiei de zahăr, a bananelor, a altor vegetale şi mai recent a florilor subzistă doar datorită subvenţiilor de la Uniunea Europeană şi a politicii protecţioniste franceze. Majoritatea suprafeţelor agricole (aprxomativ 50.000 ha) este consacrată culturilor pentru export, din care principalele produse sunt bananele (cu peste 50% din exporturi), trestia de zahăr şi pepeni. Activitatea agricolă este în declin datorită puternicei concurenţe din partea ţărilor din America Latină şi Africa unde mâna de lucru este mult mai ieftină - trebuie menţionat faptul că Guadelupa trebuie să respecte nivelul de salariu minim al Franţei de minim 440€.

Sectorul industrial este slab dezvoltat, principalele activităţi fiind prelucrarea produselor agricole (fabrici de băuturi alcolice, de rom în special, fabrici de zahăr, etc.) sau prelucrarea produselor de import. De asemenea, există şi industria cimentului pentru materiale de construcţii.

Sectorul terţiar ocupă 65% din populaţia activă şi este reprezentat de sectorul public (administraţie, învăţământ, ordine publică, etc) ce grupează 25% din active şi de turism, puternic încurajat de statul francez. Litoralul de sud al insulei Grande Terre găzduieşte zonele cele mai turistice, presărat de numeroase hoteluri situate în apropierea plajelor de nisip alb protejate de recifi coralieni. Totuşi, datorită costului redus al altor destinaţii caraibiene şi al scăderii traficului aerian după 11 septembrie 2001 şi al unei serii de accidente din vara lui 2005, sectorul are de suferit.

Ca o imagine de ansamblu, Guadelupa apare în cadrul regiunii caraibiene ca o insulă bogată, cu o rată de alfabetizare net superioară şi un sistem de sănătate şi securitate socială echivalent cu cel al ţărilor dezvoltate. Această situaţie însă nu este generată local, ci este datorată în principal transferului de fonduri din Franţa metropolitană. Acest lucru pe lângă că permite menţinerea sistemului social avantajos şi al infrastructurii excepţionale, are dezavantajele sale, cum ar fi: descurajarea iniţiativei private, creşterea dependenţei de statul francez, lucru ce nu permite nici un grad de autonomie, o rată de şomaj puternică şi o balanţă comercială deficitară.

[modifică] Demografie

Guadelupa are o populaţie de 453.000 locuitori conform estimărilor din anul 2006. Se înregistrează o rată de creştere a populaţiei de peste 1% şi o speranţă de viaţă de peste 70 ani (73 ani pentru bărbaţi, 80 ani pentru femei). Limba oficială este franceza, local existând un dialect creol, iar analfabetismul nu depăşeşte 10%. Religia prinicpală este catolicismul pentru peste 90% din locuitori, alte religii fiind religii protestante, hinduiste sau aniniste africane. Mare parte din populaţie (peste 90%) este de origine africană, negrii sau multatrii, descentenţi ai sclavagismului. Alte grupuri importante sunt europenii, existând şi importante comunităţi indiene, libaneze sau chineze. Datorită faptului că etnia nu face parte din datele recensămintelor franceze, nu eistă date exacte.

[modifică] Cultura

Cultura Guadelupei se remarcă prin reuşitele literare ale unor locuitori, cel mai de seamă fiind poetul Saint-John Perse, pseudonimul utilizat de Alexis Léger, care a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură în 1960. Comunitatea literară din Guadelupa a fost şi este foarte numeroasă, aceasta găzduind numeroşi scriitori, poeţi, romancieri, eseişti şi jurnalişti, putând enumera nume ca Maryse Condé, Ernest Pépin şi Simone Schwartz-Bart. De asemenea artele vizuale sunt foarte importante, în special pictura şi sculptura.

Muzica ş dansul sunt foarte populare, interacţiunea dintre influenţe africane, franceze, indiene şi levantine dând naşter unor forme noi, specifice arhipelagului cum ar fi muzica la biguine sau gwo ka à l base sau dansurile zouk sau toumbélé. În Guadelupa au loc numeroase festivaluri internaţionale, cum ar fi Festivalul de Blues Creol, Festivalul Marie-Galante Festival etc.

Vestimentaţia tradiţională feminină este unică, formată din numeroase straturi de materiale colorate, un rol important avândul bijuteriile, în special din aur, din Guadelupa fiind originar şi caţiva cuturieri celebrii. Bucătăria din Guadelupa este din ce în ce mai apreciată, inclusiv peste hotare şi în restaurantele chic din Paris.

Un eveniment important, ce are loc odată la 4 ani în luna noiembrie, este cursa transatlantică în solitar La Route du Rhum între Saint-Malo în Bretania şi Point-à-Pitre, aceasta fiind considerată ca una dintre cele mai dure competiţii de navigaţie solitară.

[modifică] Galerie

Vârful Soufrière 1467m

lacul Flamarion - masivul Soufrière

Insulele Les Saintes văzute din Guadelupa

A treia cascadă a râului Carbet

[modifică] Legături externe

• fr Prefectura regiunii Guadelupa
• fr Consiliul regional al Guadelupei
• fr Consiliul general al Guadelupei
• Les Iles de Guadeloupe - Sit-ul Oficiului de Turism