Indonezia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Republik Indonesia | |
Deviză: Unitate în diversitate | |
Imn naţional: Indonezia Raya (Indonezia Măreaţă) | |
Capitală | Jakarta 6°08′ S, 106°45′ E |
Oraş principal | Jakarta, Surabaya |
Limba oficială | Indoneziana |
Sistem politic | Republică |
- Preşedinte | Susilo Bambang Yudhoyono |
- Vicepreşedinte | Yusuf Kalla |
Independenţă | 17 august 1945 faţă de Dominaţia colonială Olandeză |
Suprafaţă | |
- Total | 1,919,440 km² km² (Locul 15º) |
- Apa (%) | 4,85% |
Populaţie | |
- {{{an}}} | 241.973.879 loc. (Locul 4º) |
- Densitate | 131/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}º) |
PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
- Total | $$758.1 miliarde (Locul 15º) |
- Per capita | $$3.200 |
Monedă | Rupiah (IRP) |
Fus orar | UTC+7 |
Zi naţională | {{{Zi-naţională}}} |
Domeniu Internet | .id |
Prefix telefonic | +62 |
Indonezia vine din grecescul indos şi nesos care semnifică "Marile Pământuri (insule) la est de India". Mai este denumită şi "Salba de smaralde a Ecuatorului". Este cea mai mare ţară arhipelag din lume având 18.100 de insule (din care 6.000 nelocuite).
Cuprins |
[modifică] Istorie
Indonezia are o istorie lungă începând cu perioada preistorică, când primul locuitor al arhipelagului a fost Omul Java (Pithecanthropus erectus)în urmă cu un milion de ani. Cultura Dongson venită din China şi Vietnam acum 4000 de ani este una dintre primele popoare care şi-a pus amprenta puternic în cultura şi civilizaţia indoneziană, mai tarziu şi alte popoare din Asia au migrat în scopul comerţului.
Europenii au ajuns în Indonezia mai târziu, în anii 1600, colonia olandeză fiind cea care a controlat economia ţării timp de 3 secole, introducând cultura piperului , până la sfârşitul celui de al doilea război mondial când Indonezia şi-a declarat independenţa în 1945. Dezvoltarea economică a fost în creştere până în anii '80- '90, datorită exploatării resurselor naturale şi îmbunătaţirea serviciilor. Cu toate acestea clasa de mijloc a început sa se dezvolte considerabil, dar populaţia săracă încă este în număr mare. Indonezia a trecut şi printr-o criză economică în 1997, în acelaşi timp existând şi schimbări majore în politică, în care preşedintele Suharto a fost demis după ce a condus ţara timp de 30 de ani într-un regim dictatorial. Alegeri democratice au loc începând cu anul 1999.
[modifică] Politică şi guvernământ
Indonezia este o republică constituţională, cu preşedinte şi parlament ales prin vot constituţional. Constituţia indoneziei este bazată pe Pacasila, definită prin cinci principii: naţionalism, internaţionalism, democraţie, justiţie socială şi credinţă.
Politic este împărtită în 27 de provincii conduse de câte un guvernator, împărţite în 241 de sectoare (sau judeţe) conduse de prefecţi( bupati), şi 56 de municipii conduse de primari (walikota). Sectoarele sunt împărţite în 3625 de subsectoare care sunt conduse de camat ( primar de subsector). Toţi cetăţenii cu vârsta de peste 17 ani au drept de vot. Preşedintele actual este Susilo Bambang Yudhoyono.
[modifică] Provincii
- Bali
- Bangka-Belitung
- Banten
- Bengkulu
- Gorontalo
- Irian Jaya
- Irian Jaya Barat
- Jambi
- Java Centrală
- Java de Est
- Java de Vest
- Kalimantan Central
- Kalimantan de Est
- Kalimantan de Sud
- Kalimantan de Vest
- Lampung
- Maluku
- Maluku de Nord
- Nusa Tenggara de Est
- Nusa Tenggara de Vest
- Riau
- Riau Kepulauan
- Sulawesi de Sud-est
- Sulawesi Central
- Sulawesi de Sud
- Sumatra de Vest
- Sulawesi de Nord
- Sumatra de Nord
- Sumatra de Sud
[modifică] Geografie
Indonezia este cel mai mare arhipelag din lume, are 18.108 insule dintre care 6000 nelocuite, şi este situată în sud-estul Asiei la nord-vest de Australia. Insulele sunt dispersate în Oceanul Indian şi Oceanul Pacific, ocupând 5.100 de km din linia ecuatorului (aproape o optime din circumferinţa pământului). Are o climă tropicală, cu două sezoane - ploios şi secetos, nu are anotimpuri iar umiditatea este foarte ridicată.
Relieful este variat, de la vârfuri de peste 5.000m până la plaje întinse, râuri şi lacuri, care sunt adăpostul unei faune şi vegetaţii variate şi luxuriante.
Are aproximativ 400 de vulcani dintre care 130 sunt activi. Cel mai renumit vulcan este Krakatau, a cărui erupţie în 1883 a facut 36.000 de victime distrugând aproape în totalitate insula. Cel mai înalt vârf este Puncak Jaya (5 030m), face parte din lanţul muntos Sudirman din insula Irian Jaya. Datorită vulcanilor activi şi a plăcilor tectonice pe care se situează, Indonezia este ţara cu cea mai mare activitate seismică şi vulcanică.
Deoarece aici se întâlneşte una dintre limitele geografice cele mai remarcabile în ce priveşte distribuţia animalelor, în Indonezia se regăsesc numeroase specii diferite de animale. Reptila Komodo (Varanus Komodoensis) a fost desemnată drept specia naţională indoneziană, Siluk/Arwana (Scleropage formossus) - animal fascinant, iar şoimul Elang Jawa ( Spizaetus bartelsi) - specie rară (în primejdie). Data de 5 noiembrie a fost declarata Ziua Naţionala a Florei şi Faunei.
În Indonezia se întâlnesc de asemenea din belşug plante tropicale, inclusiv renumita Rafflesia Arnoldi, cea mai mare floare din lume şi Amorphophallus Tatinum, cea mai mare inflorescenţă a genului.
[modifică] Economie
[modifică] Demografie
[modifică] Cultură
Indonezia are o cultură foarte diversificată. În Bali şi Java sunt cele mai frumoase obiceiuri şi legende, şi tot aici se găsesc cele mai originale şi mai frumoase obiecte de artizanat din Indonezia, dar şi în celelalte regiuni se întâlnesc dansuri şi muzică specific zonelor, şi care sunt cunoscute în lume ca fiind unicat.
Batikul şi Gamelanul sunt cele mai cunoscute, teatrul Wayang, dansurile Ramayana şi obiceiurile funerare din Bali şi fac parte din minunata cultură indoneziană. Silat este un stil unic de arte martiale provenit din arhipelag.