Republică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cuvântul republică derivă din temenul latin res publica, însemnând lucru public. Republica este o formă de organizare statală (sau formă de stat) în care suveranitatea aparţine poporului iar puterea executivă este exercitată de cetăţeni aleşi, pentru o perioadă determinată de timp. Acest termen, la fel ca şi termenul echivalent politeia, din limba greacă, se referă substanţial la organizare politică a societăţii în sens larg. Modul în care autorii clasici l-au folosit (spe exemplu în Republica lui Platon) nu trebuie să fie considerat o referinţă la un tip anume de instituţie politică. Republica în Antichitate, nu reprezenta altceva decât interesul pentru comunitate, pentru polis, pentru oraş.

Aristotel a formulat o distincţie clară între trei forme de guvernământ: monarhia, aristocraţia şi democraţia. În principiu nici una dintre aceste forme de guvernământ nu este incompatibilă cu republica. Republicile nu sunt în mod obligatoriu şi democraţii. Spre exemplu în Antichitate, în Republica Romană, cetăţenia era negată sclavilor şi femielor. Un alt exemplu este Republica Veneţiană, care era o adevarată oligarhie, în care poporul era exclus de la guvernare, dar unde şeful statului era ales printr-un complex sistem de vot şi tras la sorţi între reprezentanţii nobilimii.

Pe de altă parte, o democraţie nu este în mod necesar şi o republică. Un exemplu în acest sens este Marea Britanie care, deşi este un stat democratic, nu este o republică ci o aşa-zisă "monarhie constituţională" în care există un parlament ales direct de cetăţeni, dar al cărei şef de stat (regele sau regina) este ales după un strict criteriu ereditar.

De-a lungul secolelor, republica s-a delineat din ce în ce mai mult ca "guvern al poporului", ca sistem instituţional în care şefii de stat nu mai sunt aleşi pe cale ereditară. Monarhia a devenit practic un antonim pentru republică.

[modifică] Etimologie

Semnificaţia originală, în limba latină, a cuvântului republică era res/rei - treabă/treburi plus publicae - publice, adică respublicae - treburi, probleme publice, adică acele probleme care erau comune tuturor locuitorilor acelui teritoriu. Cuvântul compus a devenit repede un cuvânt nou, de sine stătător, respublica, la singular, respectiv reipublicae, la plural, în latină.

Primele republici în istorie, conform a ceea ce cunoaştem astăzi, au fost cele ale oraşelor state din Grecia antică, respectiv din Italia antică. Ele erau un tip de republici sclavagiste, întrucât nu toţi oamenii ce locuiau în acea republică aveau drepturi egale. Sclavii, conform acceptanţei uzuale a acelor timpuri, erau fiinţe umane ce pierduseră absolut toate drepturile cetăţeneşti.

[modifică] Monarhia şi republica

Din punct de vedere teoretic, monarhia reprezintă o altă formă statală care se deosebeşte conceptual radical de o republică. În realitate, unele monarhii moderne sunt atât de democratice încât funcţionează, atât statal cât şi guvernamental, într-un mod foarte asemănător ca cel al unei republici democratice "ideale". Viceversa, de-a lungul istoriei, unele ţări au folosit cuvântul republică chiar în componenţa numelui oficial al ţării, dar forţele guvernamentale concentrate într-o singură mână forte (a se vedea dictatori, dictatura proletariatului, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Republicile populare din Europa de est şi Asia în perioada cortinei de fier, republici bananiere) au acţionat de facto în maniere foarte asemănătoare cu a celei în care o monarhie absolutistă funcţionează.

[modifică] Tipuri de republică

De-a lungul istoriei au existat diverse forme de republici, unele continuând să existe sau să co-existe. De la republicile sclavagiste ale antichităţii până la republicile constituţionale moderne de tip parlamentar, semi-parlamentar sau prezidenţial este un drum lung. Multeori cand se vorbeşte despre "democraţie" cu adevarat se refera la o formă modernă de republică.