| Nume |
Domninaţie |
Remarcări |
| Casa de Árpád |
| Perioada dominată |
| Álmos |
născut 820 |
|
| Árpád |
895–907 |
fiul lui Álmos |
| Interregnum: 907-947: Tarhos, Levente, Zoltan/Zsolt |
| Fajsz/Falicsi |
947–950 |
|
| Taksony |
955–972 |
fiul lui Zoltan |
| Géza |
972–997 |
fiul lui Taksony |
| Ştefan I al Ungariei(Vajk/István) |
997–1001 |
fiul lui Géza |
| Ştefan I este încoronat ca rege. Este creat oficial Regatul Ungariei. |
| Ştefan I al Ungariei |
1001–1038 |
fiul lui Géza |
| Petru Orseolo |
1038–1041, 1044–1046 |
fiul sorei lui Ştefan I |
| Sámuel Aba |
1041–1044 |
soţul fiicei lui Géza |
| Domoslav |
1042 |
împotriva regelui; din familia Árpád |
| Andrei I |
1046–1060 |
strănepotul lui Taksony |
| Bela I |
1060–1063 |
fratele lui Andrei I |
| Solomon |
1063–1074 |
fiul lui Andrei I |
| Géza I |
1074–1077 |
fiul lui Béla I |
| Ladislau I cel Sfânt |
1077–1095 |
fiul lui Béla I |
| Coloman |
1095–1116 |
fiul lui Géza I |
| Ştefan II Fondatorul |
1116–1131 |
fiul lui Coloman |
| Béla II Orbul |
1131–1141 |
nepotul lui Géza I |
| Géza II |
1141–1162 |
fiul lui Béla II. |
| Ştefan III |
1162–1172 |
fiul lui Géza II. |
| Ladislau II |
1162–1163 |
împotriva regelui; fiul lui Béla II. |
| Ştefan IV |
1163 |
împotriva regelui; fiul lui Béla II. |
| Béla III |
1172–1196 |
fiul lui Géza II. |
| Emeric (Imre) |
1196–1204 |
fiul lui Béla III. |
| Ladislau III Infantul |
1204–1205 |
fiul lui Emeric |
| Andrei II |
1205–1235 |
fiul lui Béla III |
| Béla IV |
1235–1270 |
fiul lui Andrei II. |
| Ştefan V |
1270–1272 |
fiul lui Béla IV. |
| Ladislau IV Cumanul |
1272–1290 |
fiul lui Ştefan V. |
| Andrei III Veneţianul |
1290–1301 |
nepotul lui Andrei II., ultimul membru al Casei de Árpád. |
| „Interregnum” (legitimaţia lor e discutata ) erau denumiţi Regii mici: Máté, Amádé Aba, Roland Borşa, Henrik, Ladislau Kán al II-lea, Ştefan Babonič, etc. |
| Wenceslav al III-lea de Boemia (Wencel) |
1301–1305 |
din Casa de Přemysl, rege ceh şi polonez (1305–1306). |
| Ottó al III-lea de Bavaria (Béla V) |
1305–1308 |
din Casa de Wittelsbach. |
|
| Casa de Anjou |
| Carol I Robert de Anjou |
1301/1308-1342 |
din Casa de Anjou. În 1301 l-au încoronat, numai din 1308 a putut să o pună în practică. |
| Ludovic I cel Mare |
1342–1382 |
fiul lui Carol, din 1370 regele şi al Poloniei. |
| Mária d'Anjou |
1382–1395 |
fiica lui Ludovic I, eventual numai până în 1387, s-a măritat cu Sigismund de Luxemburg. |
| Carol II cel Scurt |
1385–1386 |
rege în Napole (1381–1386) |
| Casele de: Luxemburg, Habsburg, Jagelló şi Hunyadi. |
| Sigismund de Luxemburg |
1387–1437 |
soţul Mariei ;rege ceh (1420–1437), împărat german (1433–1437) |
| Albert de Habsburg |
1437–1439 |
rege ceh şi împărat german (1438-1439) |
| Interregnum: 1349-1340: Disputat între Ulászló I şi Ladislau V; Elisabeta de Luxemburg a fost regentă. |
| Ulászló I Jagelló |
1440–1444 |
sub numele Ulászló III era rege Poloniei (1434–1444); a murit la Bătalia de la Varna. |
| Ladislau V Postumul de Habsburg |
1440/1444–1457 |
fiul lui Albert. |
| Matei Corvin cel Drept |
1458–1490 |
fiul lui Ioan de Hunedoara |
| Casa Jagellò |
| Ulászló II Jagelló |
1490–1516 |
nepotul lui Albert; rege ceh (1471-1516). |
| Ludovic II Jagelló |
1516–1526 |
fiul lui Ulászló II, a murit în Bătalia din Mohács. |
[modifică] Ungaria Habsburgică
| În urma înfrângerii de la Mohács (1526), Ungaria fost împărţită între Casa de Habsburg(nordul şi vestul) şi Imperiul Otoman(centrul), iar Transilvania devine independentă din 1570. |
| Nume |
Dominaţie |
Remarcări |
| Regi ai Ungariei şi împăraţi germani |
| Casa de Habsburg |
| Ferdinand I de Habsburg |
1526–1564 |
fiul lui Filip I (Spania); rege ceh şi împărat german (1554-1564) |
| Maximilian I de Habsburg |
1564–1576 |
fiul lui Ferdinánd I |
| Rudolf I de Habsburg |
1576–1608 |
fiul lui Maximilian |
| Matei al II-lea de Habsburg |
1608–1619 |
fiul lui Maximilan |
| Ferdinand al II-lea de Habsburg |
1619–1637 |
nepotul lui Ferdinand I |
| Ferdinand al III-lea |
1637–1657 |
fiul lui Ferdinand II |
| Leopold I |
1657–1705 |
fiul lui Ferdinand III |
|
|
|
|
| Francisc Rákóczi al II-lea. a condus lupta de independeţă a Ungariei şi Transilvaniei (1703–1711) faţă de dominaţia Habsburgă. A fost ales ca domnitor în (1705). La Ónod, în Parlament, în 1707 a declarat detronarea regilor din dinastia Habsburgă. |
Epoca după Carol al IV-lea.
La 13 noiembrie 1918 Carol al IV-lea a demisionat. La 16 noembrie, la Budapesta s-a înfiinţat Republica Populară Maghiară. După revoluţia Mijă-de-toamnă, nereuşită , la data de 21 Martie 1919, puterea în Ungaria este preluată de comunişti, conduşi de Béla Kun, la 6-7 august Kun fuge în Austria învins de Armata română, apoi regimul horthyst vine la putere. În 1 martie 1920, Miklós Horthy este ales ca guvernator al Ungariei. În august 1944 Horthy l-a demisionat pe Döme Sztójay, şi l-a numit pe Géza Lakatos prim ministru. În 15 ocombrie 1944, Adolf Hitler a ocupat Ungaria, şi l-a pus pe Ferenc Szálasi conducătorul unic totalitar.
|
|
|
